Dr. Mihai Craiu: urmașii dacilor, posibil avantaj genetic în fața noului coronavirus
Doctorul Mihai Craiu a arătat o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele în fața infecției cu noul coronavirus. Este posibil ca genetica să aibă o importanță...
Doctorul Mihai Craiu a arătat, într-o postare pe pagina sa de socializare, că o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele în fața infecției cu noul coronavirus ar putea fi legată de genetică. El chiar face o comparație, pentru o mai bună vizualizare a felului în care virusul pătrunde în organism și se lipește de celula umană.
Potrivit lui, genetica are un rol important. Iată ce a scris:
„Mai mulți experți au dovedit că noul coronavirus intră în corpul nostru cu ajutorul unui receptor special, de la suprafața celulelor din căile aeriene sau din tractul digestiv. Aceștia se numesc receptori pentru ACE2 (angiotensin converting enzyme)
Buuun.... Dar ce fac ACE2 ?
Receptorii pentru angiotensin-convertază sunt asemănatori zonei de andocare de pe Stația Orbitală. Adică Navetele spațiale (noul coronavirus) se cuplează cu Stația Orbitală (celula umană care are receptori ACE2) DOAR DACĂ se realizează, inainte de cuplare, o conexiune perfectă intre cele două, prin intermediul unui braț telescopic. Cu brațul acesta seamăna proteina de fuziune, in formă de suliță (spike-protein), a lui SARS-CoV-2.
Cuplarea dintre coronavirus și celula umană presupune o potrivire perfectă (cum ar fi cea dintre cheia noastră din buzunar si broasca ușii de la propria casă)...
Ce ne facem dacă nu avem o potrivire perfectă între cheie și broască? Între Navetă spațială si Stația orbitală??
Nu se realizează procesul dorit. Adică nu deschidem ușa, nu cuplăm naveta (coronavirusul) la Stația orbitală (celula umană).
Si în acest fel sunt infectate mai puține celule și apare o infecție COVID-19 mai puțin gravă. Când există mai puțini receptori ACE2 la suprafața celulei ar putea fi infecția mai blândă. Cum e la copil. Receptorii ACE2 sunt foarte puțini la naștere si se dezvoltă odată cu vârsta.
Acești receptori ACE2 sunt codificați (ca ORICE ALTĂ proteină din corpul nostru) de o genă. Care poate avea variante diferite, de la un grup de oameni la altul. Sunt descrise aceste variații sub numele de polimorfism. Adică mai multe forme pentru aceeasi genă.
Cel mai frecvent polimorfism al genei pentru receptorii de angiotensin-convertază este cel de tip ACE2 I (de la Insertion si nu de la cifra 1 cum a înteles eronat jurnalistul belgian) si respectiv ACE2 D (de la Deletion).
În acest studiu rezultă că apare o evoluție mai blândă a COVID-19 la acele grupuri de persoane care au polimorfismul ACE2 D. Acest polimorfism este prezent mai frecvent în Europa de Est și Centrală, precum si în Scandinavia, si mai rar în Europa de Vest.
Râzând puțin, rezultă că suntem mai mult urmașii Dacilor liberi decât ai Romei antice.
Până la urmă, contează mai mult, în evoluția pandemiei, distanțarea socială, masca și igiena mâinilor, decât orice altceva. Dar ne mai ajută și genele...”
El a publicat și două linkuri către articole care susțin această teorie. Cele două articole pot fi citite aici și aici.
-
-
-
-
-
O vitamină ieftină, legată de un creier mai sănătos25.08.2026, 15:25
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
