Dr. Octavian Jurma, adevărul despre valul 3 de COVID-19. La ce ne putem aștepta în următoarele 7 săptămâni

"Valul 3 a debutat în România la finalul lunii februarie, în a 3-a săptămână de la deschiderea școlilor, exact așa cum a fost anticipat. Ne aflăm acum în a 3-a săptămână de creștere accelerată. Ce urmează? O observație empirică sugerează că fazele de creștere accelerată durează în medie 10 săptămâni în lipsa unei intervenții semnificative. Aceasta a fost și media ultimelor 2 faze de creștere de anul trecut. Este doar o observație empirică însă ne ajută să ne reglăm așteptările.

Ne putem astfel aștepta să mai avem încă 7 săptămâni până vom atinge vârful valului și un eventual platou sau faza descendentă cu actualele măsuri. O eventuală stare de lockdown național ar putea avea efect obținerea unui platou la 2 săptămâni după aplicarea sa. Spre exemplu, impactul măsurilor din 9 noiembrie se vede la finalul lunii noiembrie când intrăm în faza descendentă a valului 2.

Pe de altă parte măsurile luate în vară după adoptarea legii carantinei produc doar un platou după 10 săptămâni de creștere, nu o fază descendentă. Având în vedere că un lockdown a fost exclus atât de președintele Iohannis cât și de primul ministru Cîțu și nu am nici un motiv să mă îndoiesc de seriozitatea deciziei lor, un asemenea scenariu nu este inclus în simulare și din moment ce nu știm ce va urma după atingerea vârfului, am limitat prognoza doar până la mijlocul lunii aprilie când incertitudinea devine maximă.", a precizat medicul Octavian Jurma pe Facebook. 

3 scenarii pentru România

"Avem așadar 3 scenarii ascendente ilustrate în grafic prin curbele verde, mov și albastru cyan. Curbele verde (SIM-A) și mov (SIM-B) urmăresc două scenarii calculate cu ajutorul timpului de dublare (Td este un indice invers proporțional cu rata de reproducere R) care definesc limitele superioară și inferioară a unui interval de predicție (media acestuia e verde punctat). Limitele au o tendință să se inverseze când se inversează trendul. Coborârile sunt produse de "ipoteze descendente" acestea sunt naturale (reacția populației, imunizare de turmă etc) sau artificiale (măsuri de distanțare fizică artificială sau forme de lock-down). Lățimea intervalului reflectă incertitudinea produsă de variațiile numărului zilnic de cazuri, a numărului de teste, evenimente sau declarații politice.

Curba albastru cyan e produsă cu un alt model de predicție directă a cazurilor noi, bazat pe alerta procentuală la 7 zile (AP7) care este un indicator direct proporțional cu rata de reproducere R. Mini valul de după sărbători e inclus în curba comunitară (mov). Simularea presupune că nu se vor lua măsuri decât tardiv sau minimal și că valurile au o tendință să se plafoneze după 3 luni sau după ce timpul de dublare scade la 14 zile (observație empirică). Simularea este destul de precisă pentru următoarele 14 zile în trend (ultima calibrare a avut loc săptămâna trecută) dar precizia scade la distanță mai mare de 30 de zile.

Curba mov este cea mai pesimistă pe termen scurt și cea mai optimistă pe termen lung. Azi media mobilă la 7 zile (curba roșie) a cazurilor oficiale a depășit această limită iar vârfurile săptămânale (curba roz) încă din februarie. Curba cyan a devenit cea mai pesimistă la începutul lunii și se află în continuare deasupra mediei mobile oficială dar și aceasta a fost depășită de vârfurile săptămânale tot din februarie.

Curba verde neon este acum cea mai optimistă dar începe să devină pesimistă în aprilie și se plafonează doar la 10.000 de cazuri pe zi, cel mai pesimist scenariu pentru următoarele 7 săptămâni. În concluzie avem un grad ridicat de certitudine că vom depăși pragul de 6.500 de cazuri pe zi până al finalul lunii și cel de 7500 de cazuri pe zi cel târziu la mijlocul lui aprilie. Avem de asemenea o amenințare credibilă că vom depăși 10.000 de cazuri confirmate pe zi în aceeași perioadă, dacă nu se iau măsuri suplimentare.

Aceste măsuri pot să fie măsuri de limitare a infecțiilor sau măsuri de limitare a testărilor, ceea ce va face ca dispută politică în jurul testelor să rămână fierbinte în continuare. Tocmai pentru a sublinia importanța testelor am mai adăugat o curbă (albastru închis), cea a cazurilor normalizate la numărul maxim de teste RT-PCR făcut într-o zi în România (38,863 teste în 11 noiembrie 2020), respectiv cum ar fi arătat curba cazurilor dacă am fi testat la fel ca în 11 noiembrie în tot timpul pandemiei. Această curbă (media mobilă la 7 zile) se aliniază mult mai degrabă pe limita superioară a intervalului de predicție și sugerează că am depășit deja o medie de 6,000 de cazuri pe zi față de media de cazurilor confirmate oficial care abia azi a depășit 4,000 de cazuri pe zi. (...)", a mai spus epidemiologul.

Cum putem preveni dezastrul

"1. Masca. Poartă masca în continuare și alege una FFP2 dacă poți. Masca va fi necesară până vom declara pandemia închisă în Europa.

2. Vaccinare (singura protecție reală și pe termen lung). Toate vaccinurile cu o eficiență peste 50% te feresc de forme grave de boală și de moarte. Nu ezitați deci să vă vaccinați. Să te vaccinezi repede e mai important decât să te vaccinezi cu cel mai eficient vaccin care încă nu a fost produs.

3. Distanțarea fizică și igiena mâinilor. Dacă virusul nu ajunge la tine nu te poate infecta.

4. Izolare relativă. Încearcă să eviți situațiile sociale până la 10 zile după rapel. Dacă nu vrei să vaccinezi evită-le până ieșim din val. Majoritatea infecțiilor au loc acum într-un context familiar în care renunțăm temporar la masca. E mai simplu să eviți astfel de situații decât să te protejezi în timpul lor.", a explicat medicul Octavian Jurma.