Un studiu realizat pe baza datelor de la peste 4.000 de pacienți arată că una din zece persoane cu vârsta sub 50 de ani va avea efecte pe termen lung dacă face COVID-19. Iar femeile cu cu 50% mai predispuse la...
Una din zece persoane cu vârsta sub 50 de ani care face COVID-19 va avea efecte pe termen lung ale bolii, printre care se numără palpitații cardiace, slăbiciune musculară și „ceață cerebrală”, potrivit cercetărilor. Ceața cerebrală definește probleme precum dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dezorganizare, oboseală, incaacitatea de a verbaliza, etc.
Studiul a mai arătat că femeile sunt cu 50% mai predispuse să sufere probleme pe termen lung după ce au învins boala, efecte care, spun experții, pot persista mai mult de 12 săptămâni după ce organismul a luptat și a câștigat împotriva infecției.
Oamenii de știință de la King's College din Londra au ajuns la aceste concluzii după ce au examinat datele de la 4.000 de voluntari care au fost infectați și au folosit aplicația Covid-19 Symptom Study.
Mii de supraviețuitori au raportat că sunt afectați de simptome precum oboseală, dificultăți de respirație, dureri musculare și aritmii cardiace - bătăi neregulate ale inimii - și la luni după ce au scăpat de COVID-19
Studiul, care se găsește pe plaforma Medrxiv (link direct studiu) și nu a fost revizuit și publicat deocamdată într-un jurnal de specialitate, a folosit datele transmise aplicației Covid Symptom Study pentru a determina impactul COVID-19 pe termen lung asupra britanicilor.
Pe lângă impactul său potențial asupra tinerilor, cercetătorii au descoperit și că doi din zece bătrâni cu vârsta peste 70 de ani sunt, de asemenea, expuși riscului de a avea aceste afectări pe termen lung.
Cercetătorii au descoperit că greutatea a jucat un rol semnificativ în riscul oamenilor de a avea simptome de durată, pacienții afectați având un IMC ușor mai mare decât media.
De asmenenea, una din șapte persoane din toate grupele de vârstă a prezentat simptome de „Covid pe termen lung” timp de cel puțin patru săptămâni după ce a scăpat de virus.
Unul din 20 de bolnavi a suferit simptomele timp de opt săptămâni, iar unul din 50 le-a avut mai mult de 12 săptămâni.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
