Evoluția bolii Alzheimer în două faze distincte: inflamație și degenerare neuronală

Vezi și: Proteina USP50, cheia în replicarea ADN-ului și combaterea cancerului. Detectează leziunile ADN-ului și menține stabilitatea genomică

Un studiu a descoperit că boala Alzheimer se desfășoară în două etape separate, oferind potențial noi oportunități pentru diagnosticarea și tratarea precoce. Cercetătorii de la Universitatea din Washington și Institutul Allen pentru Știința Creierului au analizat activitatea genetică a celulelor cerebrale de la indivizi decedați cu Alzheimer, dezvăluind o fază lentă, declanșată de inflamație, urmată de o fază degenerativă rapidă.

Inflamația timpurie, înainte de apariția simptomelor

Prima fază a bolii Alzheimer implică o creștere subtilă a inflamației în creier, care are loc înainte de apariția simptomelor caracteristice, precum pierderile de memorie. Această etapă oferă o fereastră critică pentru depistarea și intervenția precoce, ceea ce ar putea schimba cursul tratamentului pacienților. În prezent, majoritatea diagnosticelor sunt puse după ce a apărut deja o deteriorare semnificativă a creierului, potrivit Science Alert.

Degenerare rapidă în a doua fază

A doua fază a bolii Alzheimer este marcată de un declin mai agresiv. Plăcile proteice și încurcăturile – indicatori bine cunoscuți ai bolii – încep să se acumuleze, provocând daune grave neuronilor.

Acest lucru duce la declinul cognitiv care caracterizează stadiile avansate ale Alzheimerului. Degenerarea rapidă din această fază coincide cu pierderea unor funcții esențiale ale creierului, precum memoria, limbajul și vederea.

Vezi și: Long COVID, afecțiune asociată cu leziunile cerebrale. Inflamația trunchiului cerebral și simptomele persistente

Atenția pe girusul temporal mijlociu

Cercetătorii și-au concentrat analiza asupra girusului temporal mijlociu, o regiune critică a creierului responsabilă pentru memorie, limbaj și procesarea vizuală.

Prin profilarea activității genetice a celulelor individuale din această zonă, au identificat tipurile specifice de celule cerebrale cele mai afectate de Alzheimer și momentul în care acestea devin compromise pe parcursul evoluției bolii.

Alzheimer - FOTO: Freepik@Vibu Design Gallery

Neuronii inhibitori joacă un rol cheie

Una dintre cele mai semnificative descoperiri ale studiului este afectarea neuronilor inhibitori în stadiile timpurii ale Alzheimerului. Neuronii inhibitori, care ajută la reglarea activității creierului prin calmarea altor neuroni, pot juca un rol crucial în declanșarea bolii.

Până acum, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe neuronii excitatori, care stimulează activitatea cerebrală. Această nouă legătură cu neuronii inhibitori oferă o perspectivă nouă asupra modului în care Alzheimer perturbă circuitele cerebrale.

Vezi și: Ce este operația inutilă. Acad. prof. dr. Irinel Popescu: Nu ar fi trebuit efectuate. Boala progresează într-un ritm rapid

O hartă cuprinzătoare a leziunilor cerebrale provocate de Alzheimer

Descoperirile contribuie la o resursă publică cunoscută sub numele de Atlasul Celulelor Cerebrale din Boala Alzheimer din Seattle (SEA-AD), care își propune să cartografieze progresia leziunilor cerebrale cauzate de Alzheimer. Prin înțelegerea ordinii precise în care sunt distruși neuronii, cercetătorii speră să dezvolte tratamente mai bine direcționate și strategii pentru a încetini sau preveni boala.

Noi perspective, noi posibilități

Potrivit lui Richard Hodes, directorul Institutului Național de Îmbătrânire din cadrul NIH, aceste rezultate ar putea schimba semnificativ înțelegerea noastră asupra Alzheimerului și a tratamentului său. Deși Hodes nu a fost direct implicat în studiu, el a subliniat că această cercetare va ghida, probabil, viitoarele dezvoltări terapeutice pentru această afecțiune devastatoare.

Pe măsură ce tehnologia științifică devine mai avansată, cercetătorii obțin o înțelegere mai profundă a Alzheimerului, inclusiv posibilele declanșatoare și fazele inițiale ascunse, care anterior nu au fost descoperite. Aceste noi perspective aduc speranță pentru intervenții mai timpurii și rezultate mai bune pentru pacienții care trăiesc cu boala.

Cercetarea a fost publicată în Nature Neuroscience.