COVID are un impact devastator asupra creierului. Medicii arată că infecția cu Sars-Cov2 ar putea deteremina leziuni cerebrale severe, lăsând cicatrici invizibile în trunchiul cerebral și punând în pericol...
Vezi și: Generația Z, cea mai sănătoasă. Dr. Lygia Alexandrescu: Au cel mai corect comportament alimentar
Un nou studiu a furnizat dovezi solide că long COVID, o afecțiune care afectează mulți dintre cei care s-au vindecat de COVID-19, este probabil legat de leziuni cerebrale. Cercetătorii de la Universitățile din Cambridge și Oxford au descoperit anomalii microscopice și structurale în trunchiul cerebral al pacienților care au avut COVID-19, indicând o inflamație care ar putea explica simptomele pe termen lung experimentate de aceștia.
Folosind scanere de înaltă rezoluție 7T (7 Tesla), oamenii de știință au reușit să identifice schimbări persistente în trunchiul cerebral al persoanelor care se recuperează după COVID-19, chiar și la 18 luni după infecția inițială.
Această zonă a creierului, care controlează funcții esențiale precum respirația și ritmul cardiac, a arătat semne de inflamație la pacienții care fuseseră spitalizați din cauza COVID-19. Cei cu spitalizări mai lungi sau forme mai severe de boală au prezentat anomalii mai pronunțate.
"Trunchiul cerebral este un punct vulnerabil la efectele pe termen lung ale COVID-19", au concluzionat autorii, menționând legătura dintre inflamație și simptomele persistente, cum ar fi oboseala, dificultățile de respirație și ritmul cardiac crescut, potrivit Science Alert.
Anomaliile observate în trunchiul cerebral seamănă cu modelele întâlnite la pacienții care au suferit traumatisme cerebrale severe (TBI). Ambele grupuri împărtășesc simptome precum oboseala și deficiențele cognitive. Această comparație i-a determinat pe cercetători să suspecteze că long COVID ar putea provoca o formă de leziune cerebrală, posibil prin inflamație sau prin deteriorarea virală.
Studiile efectuate pe autopsii ale pacienților cu long COVID au susținut această teorie, arătând trunchiuri cerebrale inflamate și semne de degenerare tisulară. Unii oameni de știință cred că virusul SARS-CoV-2 poate pătrunde în creier prin intermediul nervului vag, contribuind la această deteriorare.
COVID - FOTO: Freepik@vetrana
Scanările RMN convenționale nu au reușit să evidențieze anomalii structurale semnificative la pacienții cu long COVID în viață, în mare parte din cauza dimensiunii mici și a poziției dificile a trunchiului cerebral. Cu toate acestea, scanerele avansate 7T utilizate în acest studiu au fost capabile să capteze detaliile chimice și fizice necesare pentru a detecta inflamația din trunchiul cerebral.
Într-un studiu similar efectuat în Australia, cercetătorii au folosit scanere 7T pe pacienți cu long COVID și au descoperit că anumite regiuni ale trunchiului cerebral erau mai mari decât la subiecții sănătoși, indicând o inflamație în desfășurare. Această descoperire reflectă constatările făcute la pacienții cu sindrom de oboseală cronică (CFS) sau encefalomielită mialgică (ME), afecțiuni care au simptome similare cu long COVID.
Descoperirile acestui studiu ar putea fi esențiale în descoperirea de noi strategii de tratament pentru long COVID.
"Capacitatea de a vedea și înțelege cum se schimbă trunchiul cerebral ca răspuns la COVID-19 ne va ajuta să explicăm și să tratăm mai eficient efectele pe termen lung", a explicat neurologul James Rowe de la Cambridge.
Pe măsură ce cercetările privind long COVID continuă, aceste noi dovezi care leagă afecțiunea de leziuni cerebrale ar putea deschide calea pentru instrumente mai bune de diagnosticare și terapii direcționate pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
