Long COVID, afecțiune asociată cu leziunile cerebrale. Inflamația trunchiului cerebral și simptomele persistente

Vezi și: Generația Z, cea mai sănătoasă. Dr. Lygia Alexandrescu: Au cel mai corect comportament alimentar

Un nou studiu a furnizat dovezi solide că long COVID, o afecțiune care afectează mulți dintre cei care s-au vindecat de COVID-19, este probabil legat de leziuni cerebrale. Cercetătorii de la Universitățile din Cambridge și Oxford au descoperit anomalii microscopice și structurale în trunchiul cerebral al pacienților care au avut COVID-19, indicând o inflamație care ar putea explica simptomele pe termen lung experimentate de aceștia.

Anomalii structurale descoperite în trunchiul cerebral

Folosind scanere de înaltă rezoluție 7T (7 Tesla), oamenii de știință au reușit să identifice schimbări persistente în trunchiul cerebral al persoanelor care se recuperează după COVID-19, chiar și la 18 luni după infecția inițială.

Această zonă a creierului, care controlează funcții esențiale precum respirația și ritmul cardiac, a arătat semne de inflamație la pacienții care fuseseră spitalizați din cauza COVID-19. Cei cu spitalizări mai lungi sau forme mai severe de boală au prezentat anomalii mai pronunțate.

"Trunchiul cerebral este un punct vulnerabil la efectele pe termen lung ale COVID-19", au concluzionat autorii, menționând legătura dintre inflamație și simptomele persistente, cum ar fi oboseala, dificultățile de respirație și ritmul cardiac crescut, potrivit Science Alert.

Vezi și: Ce este operația inutilă. Acad. prof. dr. Irinel Popescu: Nu ar fi trebuit efectuate. Boala progresează într-un ritm rapid

Similarități cu leziunile cerebrale

Anomaliile observate în trunchiul cerebral seamănă cu modelele întâlnite la pacienții care au suferit traumatisme cerebrale severe (TBI). Ambele grupuri împărtășesc simptome precum oboseala și deficiențele cognitive. Această comparație i-a determinat pe cercetători să suspecteze că long COVID ar putea provoca o formă de leziune cerebrală, posibil prin inflamație sau prin deteriorarea virală.

Studiile efectuate pe autopsii ale pacienților cu long COVID au susținut această teorie, arătând trunchiuri cerebrale inflamate și semne de degenerare tisulară. Unii oameni de știință cred că virusul SARS-CoV-2 poate pătrunde în creier prin intermediul nervului vag, contribuind la această deteriorare.

COVID - FOTO: Freepik@vetrana

Noi tehnici de imagistică dezvăluie schimbări ascunse

Scanările RMN convenționale nu au reușit să evidențieze anomalii structurale semnificative la pacienții cu long COVID în viață, în mare parte din cauza dimensiunii mici și a poziției dificile a trunchiului cerebral. Cu toate acestea, scanerele avansate 7T utilizate în acest studiu au fost capabile să capteze detaliile chimice și fizice necesare pentru a detecta inflamația din trunchiul cerebral.

Într-un studiu similar efectuat în Australia, cercetătorii au folosit scanere 7T pe pacienți cu long COVID și au descoperit că anumite regiuni ale trunchiului cerebral erau mai mari decât la subiecții sănătoși, indicând o inflamație în desfășurare. Această descoperire reflectă constatările făcute la pacienții cu sindrom de oboseală cronică (CFS) sau encefalomielită mialgică (ME), afecțiuni care au simptome similare cu long COVID.

Vezi și: Atrezia căilor biliare, ce este. Dr. Laura Bălănescu: Este o malformație a căilor biliare extrahepatice. Duce inevitabil către ciroză. Se decompensează și ajunge la insuficiență hepatică

Direcții viitoare

Descoperirile acestui studiu ar putea fi esențiale în descoperirea de noi strategii de tratament pentru long COVID.

"Capacitatea de a vedea și înțelege cum se schimbă trunchiul cerebral ca răspuns la COVID-19 ne va ajuta să explicăm și să tratăm mai eficient efectele pe termen lung", a explicat neurologul James Rowe de la Cambridge.

Pe măsură ce cercetările privind long COVID continuă, aceste noi dovezi care leagă afecțiunea de leziuni cerebrale ar putea deschide calea pentru instrumente mai bune de diagnosticare și terapii direcționate pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.

Studiul a fost publicat în jurnalul Brain.