Excesul de antibiotic în pandemie: azitromicina, medicamentul cel mai căutat, explicațiile prof. dr. Alexandru Rafila

Angela Sabău / 19 noi 2020 / 15:31
EXCLUSIV
Alexandru Rafila  FOTO: arhivă personală
Alexandru Rafila FOTO: arhivă personală

Alexandru Rafila a explicat la dezbaterea „Conștientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19”, cât de grave pot fi efectele excesului de antibiotic și cât de mult a crescut consumul de azitromicină, antibioticul asociat cu tratamentu COVID-19.

Alexandru Rafila, invitat la dezbaterea „Conștientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19”, organizată de DC Medical și DC NEWS, a vorbit despre un program ce se derulează împreună cu Institutul „Matei Balș” și INSP, pe tema implementării bunelor practici în administrarea antibioticelor.
Tema nu a fost aleasă întâmplător, pentru că ne aflăm în Săptămâna Mondiala de Sensibilizare cu privire la folosirea antibioticelor.

Astfel, potrivit reprezentatului OMS în România, consumul de antibiotice, după o aparentă scădere, a început să înregistreze din nou un trend crescător și, ceea ce este mai îngrijorător în țara noastră - antibiotice a căror utilizare excesivă este legată de apariția unor infecții (cum ar fi infecția cu Clostridium difficile) - din păcate, înregistrează același trend crescător. 

„În România, consumul de antibiotice după o aparentă scădere, consumul de antibiotice a început să înregistreze din nou un trend crescător. Ceea ce este mai îngrijorător în țara noastră, antibiotice a căror utilizare excesivă este legată de apariția unor infecții grave, cum ar fi infecția cu clostridium difficile, din păcate înregistrează același trend crescător. Diferențele care există între nordul și sudul Europei, între nordul și estul Europei, devin tot mai pregnante și pe măsură ce în partea de continent în care ne găsim noi consumul de antibiotice înregistrează niveluri ridicate, se cuplează acest consum, în mod evident, și cu creșterea rezistenței bacteriene”, a spus prof dr Alexandru Rafila.  

Ghidul de bune practici în administrarea antibioticelor

„Noi acum avem o oportunitate ca și țară, legată de un proiect pe care-l facem la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și cu asistența tehnică a Organizației Mondiale a Sănătății. Încercăm să introducem bunele practici în prescrierea antibioticelor, mai ales în spitale unde se utilizează antibiotice cu spectru larg, antibiotice de rezervă, ca și primă intenție și lucrul acesta înseamnă, de fapt, o activitate integrată a medicilor microbiologi sau medici de laborator, împreună cu medicii care supraveghează circulația bacteriilor multidrog rezistente în spitale, epidemiologii, corelația acestei circulații cu infecții asociate asistenței medicale și, nu în ultimul rând, cu  cei care prescriu antibiotice, așa numitele principii sau ghiduri de bună practică în prescrierea antibioticelor, care în spital în mod normal trebuie foarte atent introduse și respectate, dar și în medicina ambulatorie. Pentru că prescrierea antibioticelor în ambulatoriu reprezintă încă o anumită problemă și lucrul ăsta îl vedem în această perioadă, nu știu dacă e legat neapărat de medicina de familie, dar automedicația în această perioadă este la ea acasă, ne confruntăm cu o problemă foarte serioasă, pentru că în această perioadă - fie ca profilaxie, fie ca tratament - persoane care încearcă să prevină infecția cu noul coronavirus sau care au aflat că sunt infectate folosesc fără discernământ antibiotice”, a precizat el.

Azitromicina, dintre cele mai vândute medicamente


De asemenea, potrivit specialistului, consumul de azitromicină a crescut foarte mult în această perioadă de pandemie. 
„Consumul de azitromicină a crescut foarte mult și, chiar dacă azitromicina este prevăzută ca și medicație care ar putea să fie prescrisă la unii dintre pacienții infectați cu noul coronavirus, utilizarea fără discernământ și automedicația sunt foarte grave, pentru că de obicei, antibioticele nu sunt prescrise decât în infecțiile bacteriene, nu în infecțiile virale. Azitromicina, sigur cu un anumit efect asupra noului coronavirus, a fost încercată ca și terapie, dar această utilizare de masă e foarte periculoasă pentru că efectele sunt foarte serioase.”

Mai multe detalii despre acest subiect găsiți în materialul video atașat

 

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy