EXCLUSIV Medicina legală, "un concept românesc în Europa de acum 130 de ani". Curcă, INML: Două prinderi celebre descoperite la morgă

”Medicina legală este una dintre rotițele justiției, cazuri spectaculoase cu impact emoțional pentru marele public, îmi dau seama cât de mare este impactul pentru medici, pentru cei care lucrează acolo, zi de zi”, a afirmat Val Vâlcu în emisiunea la care a fost invitat prof. dr. George Cristian Curcă, directorul Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” (INML). 

”Medicina legală este, într-adevăr, o specialitate complexă. Pe de altă parte și foarte importantă. Importanța ei socială, atât în domeniul medical, suntem o specialitate medicală, pentru că prin natura activităților pe care le facem contribuim la aflarea diagnosticului despre boli și despre diagnosticele de deces, ceea ce poate fi și este folosit și apoi în clinică, avem rolul nostru în prevenție.

În același timp, și din perspectiva juridică, deoarece contribuim la constituirea unui probatoriu pe care îl va folosi apoi în instanță, pentru a face lumină, a face dreptate, ceea ce implică foarte multă responsabilitate.

De aceea rolul și activitățile medicinei legale trebuie să se întărească. Instituția publică de medicină legală, în opinia mea, cel puțin, trebuie să fie din ce în ce mai puternică și, din ce în ce mai solidă din perspectiva probelor pe care le aduce astfel încât să fie credibile, să fie de încredere, pentru ca și cetățenii, și justiția, și sănătatea să folosească această instituție în sensul pozitiv”, a declarat prof. dr. George Cristian Curcă, în exclusivitate, pentru DC Medical.

Cât de veche este medicina legală

Potrivit prof. dr. Curcă, ”prima autopsie cunoscută, recunoscută, documentată, cerută în scopul justiției a fost a lui Cezar, pentru a se afla care dintre loviturile care i-au fost date a fost cea fatală, pentru a-l putea acuza pe cel care a dat-o că l-a omorât. Nu pe restul, ci numai pe acela. Una a fost în inimă și a fost considerată cea fatală. Prin urmare, sunt 2000 de ani aproximativ.

Dar la noi, este de când părintele medicinei legale românești, prof. Mina Minovici a organizat instituția publică de medicină legală, ceea ce a fost un lucru, o deschidere unică la acel moment pentru că medicii legiști erau experți independenți, în timp ce el a avut ideea ca să îi adune pe aceștia într-o instituție publică astfel încât un om care nu are posibilități financiare și are totuși nevoie de probe să poată avea acces la justiție, implicit la medicina legală, chiar și dacă nu are mijloacele necesare.

Pentru asta era nevoie de o instituție publică ce să asigure o egalitate de arme și în același timp această accesibilitate la justiție, ceea ce la momentul acela a fost un concept românesc în Europa, în urmă cu 130 de ani”, a mai spus șeful Medicinei Legale din România.

Vezi și: Prima amputare, veche de peste 30.000 de ani. Rescrie cunoaşterea despre anatomia umană, a sistemului muscular, vascular

Morga, locul unde erau prinși criminalii

De asemenea, mai spune medicul, în urmă cu zeci de ani, dând exemplu celei din Paris, era locul în care criminalii erau prinși, iar explicația este una interesantă.

”Erau observați, de pe un culoar, toți cei care treceau prin fața geamului de sticlă unde erau expuse trupurile, pentru că a fost ideea lui Bertillon, primul mare criminalist franceză că ucigașii se reîntorc întotdeauna ca să vadă ce au făcut. Și atunci a avut două prinderi celebre descoperite în felul acesta, știa cam de cine este vorba, dar nu știa unde să-i caute. Iar cei care au venit să își vadă victimele au fost arestați chiar pe acel culoare, ceea ce este formidabil”, a mai spus prof. dr. Curcă.

De altfel, mai spune acesta, și în România, la începuturile medicinei legale exista la morgă o încăpere ”în care se expuneau pentru identificare,  după modelul franțuzesc”, mai mult decât atât, ”o invenție a lui Nicolae Minovici (n.r. fratele lui Mina), privitor la protezele oculare pe care le monta acestor decedați, și pentru care a primit un premiu la Geneva, și care permitea o înfățișare foarte realistă, ca în timpul vieții, care folosea la identificare.

Familiile când știau că îi pot vedea cum îi știau ei, veneau să se uite la ei și cu ocazia asta îi identificau, pentru că foarte mulți acceptau că sunt ai lor, fără să-i vadă, de groaza de anu vedea o persoană decedată. Bine-înțeles că se creau confuzii și erori, iar ideea pe care a avut-o Nicolae Minovici a creat posibilitatea ca oamenii să se confrunte cu decedații lor și în felul acesta identificarea a fost mult mai corectă”, a mai spus acesta.

Mai multe în video: