Exsudatul nazal este necesar pentru stabilirea diagnosticelor legate de afecțiunile ORL.
Exsudatul reprezintă orice lichid care filtrează din sistemul circulator în țesuturile vecine în cazul unor leziuni sau zone de inflamație.
Compoziția exsudatului variază, dat include în general apă și substanțe dizolvate, dar și elemente celulare prezente de obicei în sânge: o parte sau toate proteinele plasmatice, globule albe, trombocite și, în caz de deteriorare vasculară locală, globule roșii, arată Centrul Medical de Diagnostic și Tratament ”Victor Babeș”.
Analiza unui exsudat nazal poate evidenția prezența bacteriilor patogene în secrețiile nazale. Acestea pot fi prezente atât în cazul rinitelor sau a infecțiilor cavităților adiacente, sinusuri, faringe posterior, ureche medie, dar și la purtătorii sănătoși.
Realizarea unui exsudat nazal se recomandă, de obicei, pentru depistarea portajului pentru anumiți germeni patogeni și, în unele cazuri, poate fi util pentru depistarea unei posibile cauze bacteriene a rinitei.
Exsudatul nazal este un examen recomandat în investigațiile epidemiologice sau la persoanele care urmează să lucreze în anumite sectoare, cum ar fi alimentația publică, sau pentru cei ce urmează să fie supuși unor intervenții chirurgicale, pentru depistarea portajului de diverși germeni patogeni.
În analiza unui exsudat nazal este urmărită depistarea portajului pentru Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae, Corynebacterium diphtheriae, Bordetella pertussis.
În cazul rinitelor, cel mai adesea virusurile sunt cele care o provoacă: rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A, rareori bacterii. Exsudatul nazal poate astfel să ajute la stabilirea unui diagnostic, dar și a unui tratament în cazul pacienților care prezintă manifestări clinice specifice rinitei.
Vezi și: Ceaiul de cimbru, cum te ajută dacă tusești sau îți curge nasul. Ce alte beneficii mai are
Rinita este o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale, caracterizată prin simptome precum rinoree, obstrucție nazală (nas înfundat) sau strănut.
Rinita poate să fie non-alergică, atunci când nu este o reacție a sistemului imunitar la un factor declanșator, și alergică.
Rinita poate fi cauzată fie de infecțiile virale ale tractului respirator, cum ar fi răcelile, fie de o alergie.
În cazul rinitelor non-alergice, acestea sunt au mai multe subcategorii:
- rinita idiopatică
- rinita non-alergică cu sindromul de eozinofilie
- rinita atrofică
- rinita senilă
- rinita gustatorie
- rinita medicamentoasă
- rinita hormonală
- rinita ocupațională.
Deși nu se cunosc cu exactitate cauzele rinitei non-alergice, au fost identificați mai mulți factori declanșatori, care includ:
- praful
- smogul
- fumatul pasiv
- mirosurile puternice
- vaporii chimici
- schimbarea de temperatură sau umiditate
- anumite alimente sau băuturi
- anumite medicamente
- folosirea în exces a sprayurilor pentru desfundat nasul
- modificările hormonale asociate sarcinii
- dormitul pe spate
- apneea în somn
- stresul
- intervențiile chirurgicale la nivelul sinusurilor.
Simptomele rinitei non-alergice sunt similare cu cele ale rinitei alergice:
- nas înfundat sau rinoree
- strănut
- mucus în gât
- tuse, arată MayoClinic.
Rinita non-alergică este dificil de diagnostica, în contextul în care simptomele sunt similare ci cele ale rinitei alergice. Astfel, diagnosticul de rinită non-alergică se stabilește în baza simptomatologiei, prin eliminarea posibilelor alergii, infecții sau alte probleme ale sinusurilor. După anamneză și examenul clinic, se pot efectua: analize de sânge, test alergologic cutanat, endoscopie nazală, precum și o tomografie computerizată, dacă este cazul.
În ceea ce privește tratamentul rinitei non-alergice, acesta se stabilește în funcție de intensitatea simptomelor și poate include: antihistaminice, corticosteroizi, decongestionante, anticolinergice sau soluții saline pentru curățarea nasului.
Vezi și: Exsudatul faringian: când se face și de ce. Care sunt virusurile și bacteriile depistate în exsudat
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
Ceara din urechi poate indica faptul că suferi de anumite afecțiuni. Medicii avertizează că nu trebuie să ignorăm ceara din urechi.
Află de câte tipuri este această afecțiune, care sunt simptomele ei și când trebuie să consulți un medic.
De ce apar pietrele la amigdale și ce tratament există. Cum poți trata pietrele la amigdale acasă.
Acest ceai poate duce la cancer. Același lucru este valabil și pentru cafea. Cele două au un numitor comun care poate duce la cancer.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?
Salvați Copiii a făcut o donație importantă pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută au fost dezvăluite de un medic.
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Acest obicei banal afectează inima și poate provoca AVC. Poate duce la complicații grave sau chiar deces.
