Exsudatul nazal, când se face și de ce. Poate ajuta în stabilirea diagnosticelor ORL

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
exsudatul nazal. FOTO: Freepik @wirestock
exsudatul nazal. FOTO: Freepik @wirestock

Exsudatul nazal este necesar pentru stabilirea diagnosticelor legate de afecțiunile ORL.

Exsudatul reprezintă orice lichid care filtrează din sistemul circulator în țesuturile vecine în cazul unor leziuni sau zone de inflamație.

Compoziția exsudatului variază, dat include în general apă și substanțe dizolvate, dar și elemente celulare prezente de obicei în sânge: o parte sau toate proteinele plasmatice, globule albe, trombocite și, în caz de deteriorare vasculară locală, globule roșii, arată Centrul Medical de Diagnostic și Tratament ”Victor Babeș”.

Analiza unui exsudat nazal poate evidenția prezența bacteriilor patogene în secrețiile nazale. Acestea pot fi prezente atât în cazul rinitelor sau a infecțiilor cavităților adiacente, sinusuri, faringe posterior, ureche medie, dar și la purtătorii sănătoși.

Exsudatul nazal, recomandări

Realizarea unui exsudat nazal se recomandă, de obicei,  pentru depistarea portajului pentru anumiți germeni patogeni și, în unele cazuri, poate fi util pentru depistarea unei posibile cauze bacteriene a rinitei.

Exsudatul nazal este un examen recomandat în investigațiile epidemiologice sau la persoanele care urmează să lucreze în anumite sectoare, cum ar fi alimentația publică, sau pentru cei ce urmează să fie supuși unor intervenții chirurgicale, pentru depistarea portajului de diverși germeni patogeni.

În analiza unui exsudat nazal este urmărită depistarea portajului pentru Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae, Corynebacterium diphtheriae, Bordetella pertussis.

În cazul rinitelor, cel mai adesea virusurile sunt cele care o provoacă: rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A, rareori bacterii. Exsudatul nazal poate astfel să ajute la stabilirea unui diagnostic, dar și a unui tratament în cazul pacienților care prezintă manifestări clinice specifice rinitei.

Vezi și: Ceaiul de cimbru, cum te ajută dacă tusești sau îți curge nasul. Ce alte beneficii mai are

Rinita, cauze și simptome

Rinita este o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale, caracterizată prin simptome precum rinoree, obstrucție nazală (nas înfundat) sau strănut.

Rinita poate să fie non-alergică, atunci când nu este o reacție a sistemului imunitar la un factor declanșator, și alergică.

Rinita poate fi cauzată fie de infecțiile virale ale tractului respirator, cum ar fi răcelile, fie de o alergie.

În cazul rinitelor non-alergice, acestea sunt au mai multe subcategorii:

- rinita idiopatică

- rinita non-alergică cu sindromul de eozinofilie

- rinita atrofică

- rinita senilă

- rinita gustatorie

- rinita medicamentoasă

- rinita hormonală

- rinita ocupațională.

Deși nu se cunosc cu exactitate cauzele rinitei non-alergice, au fost identificați mai mulți factori declanșatori, care includ:

- praful

- smogul

- fumatul pasiv

- mirosurile puternice

- vaporii chimici

- schimbarea de temperatură sau umiditate

- anumite alimente sau băuturi

- anumite medicamente

- folosirea în exces a sprayurilor pentru desfundat nasul

- modificările hormonale asociate sarcinii

- dormitul pe spate

- apneea în somn

- stresul

- intervențiile chirurgicale la nivelul sinusurilor.

Simptomele rinitei non-alergice sunt similare cu cele ale rinitei alergice:

- nas înfundat sau rinoree

- strănut

- mucus în gât

- tuse, arată MayoClinic.

Rinita non-alergică, diagnostic și tratament

 Rinita non-alergică este dificil de diagnostica, în contextul în care simptomele sunt similare ci cele ale rinitei alergice. Astfel, diagnosticul de rinită non-alergică se stabilește în baza simptomatologiei, prin eliminarea posibilelor alergii, infecții sau alte probleme ale sinusurilor. După anamneză și examenul clinic, se pot efectua: analize de sânge, test alergologic cutanat, endoscopie nazală, precum și o tomografie computerizată, dacă este cazul.

În ceea ce privește tratamentul rinitei non-alergice, acesta se stabilește în funcție de intensitatea simptomelor și poate include: antihistaminice, corticosteroizi, decongestionante, anticolinergice sau soluții saline pentru curățarea nasului.

Vezi și: Exsudatul faringian: când se face și de ce. Care sunt virusurile și bacteriile depistate în exsudat

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate

Aerosol versus fum

01 mai 2024, 15:45
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel