CNAS: Începând cu 1 martie, serviciile medicale se acordă cu obligativitatea semnării cu cardul pacientului
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Rata mortalității infantile în România este de două ori mai mare decât în Uniunea Europeană. În momentul de față, mulți copii mor înainte de împlini vârsta de un...
Media națională a ratei mortalității infantile a fost, în 2017, de 7,2 la 1.000 de copii născuți vii, cauza principală fiind nașterile premature. Deși istoric vorbind, rata mortalității infantile în România a scăzut semnificativ după căderea comunismului, atât ca procent, cât și ca cifre absolute: de la 8.471 de decese în 1990 la 1.386 în 2016, în țara noastră rămâne tot ridicată.
Potrivit organizației Salvați Copiii, există diferențe enorme între județe ca Botoșani și Călărași, unde rata mortalității infantile depășește de aproape trei ori rata față de Cluj și București. Județul Botoșani este în fruntea listei, cu o rată de 12,9 la mia de copii născuți vii, urmat îndeaproape de Călărași – 12,5 la mie, Caraș-Severin – 11,5 la mie, Sălaj – 11,3 la mie și Vrancea – 11,1 la mie. În total, sunt 23 de județe care depășesc media pe țară, în ceea ce privește mortalitatea infantilă. Județul Cluj și municipiul București au cele mai mici rate ale mortalității infantile de 4,8 la mia de copii născuți vii.
„Rata mortalității infantile este un bun criteriu pentru a vedea nu doar distanța enormă dintre România și statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, ci și clivajele care există în țară. Sunt județe unde rata mortalității infantile este de două ori mai mare decât cea a marilor orașe, unde există maternități de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă. Aici ajung însă nou-născuți prin transfer, din întreaga țară, ceea ce duce la o problemă a supra-aglomerării, a insuficienței incubatoarelor. Este nevoie de o investiție constantă și consistentă în maternități”, a precizat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
În 2017, cei mai mulți copii sub un an au murit în municipiul București – 95, urmând județele Iași – 59, Suceava și Constanța – 57, Timiș - 56, Brașov și Botoșani – 47. O treime dintre aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante. Sunt necesare minim 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), dar sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând așadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuții prematuri. În total, există 23 de unități medicale de nivel 3, dintre care 9 în București.
Conform datelor din analiza Salvați Copiii privind situația maternităților din România: 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. Ultimul proiect național de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, vreme în care unele aparate sunt deja defecte și nu mai pot fi folosite.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.