O histerectomie poate fi recomandată pentru cazurile de fibrom uterin, endometrioză, probleme de suport pelvian, sângerări uterine anormale, dureri pelvine cronice și cancer ginecologic, spun experții de la Colegiul American de Obstetricenilor și Ginecologilor.
Histerectomia se poate face vaginal, abdominal sau laparoscopic. Histerectomia vaginală are tendința de a provoca cele mai puține complicații, spun experții Colegiului.
Procedura are riscuri potențiale, care includ:
- Febră și infecție.
- Sângerări puternice în timpul sau după intervenția chirurgicală.
- Leziuni ale tractului urinar sau ale organelor din apropiere.
- Cheaguri de sânge în picior care pot ajunge în plămâni.
- Probleme de respirație sau cardiace legate de anestezie.
Cât de comună este histerectomia?
Aproximativ 300 din fiecare 100.000 de femei vor suferi o histerectomie, arată estimările oficiale la nivel global.
De ce se face histerectomie?
Se efectuează o histerectomie pentru tratamentul cancerului uterin sau pre-cancer foarte sever (numită displazie, carcinom in situ sau CIN III sau carcinom microinvaziv al colului uterin). O histerectomie pentru cancer endometrial (cancer de căptușeală uterină) duce la îndepărtarea cancerului din organism. Histerectomia este fundamentul tratamentului pentru cancerul uterin, spun experții citați.
Dar cel mai obișnuit motiv pentru care este efectuată histerectomia în constituie fibromii uterini.
Alte motive comune sunt:
- Sângerări uterine anormale (sângerări vaginale),
- Displazia cervicală (afecțiuni pre-canceroase ale colului uterin),
- Endometrioza,
- Prolapsul uterin (inclusiv relaxarea pelviană).
