Implanturile auditive în România: spitale care promit, dar nu operează! De ce rămân pacienții fără tratament? Deși bugetul pentru implanturile auditive aproape s-a dublat, sute de pacienți rămân în așteptar...
Accesul la implanturi auditive pentru persoanele cu deficiențe de auz rămâne un subiect crucial. Deși bugetul programului național de implanturi a crescut semnificativ, de la 21 de milioane la 36 de milioane de lei, implementarea acestuia întâmpină numeroase provocări.
În cadrul dezbaterii „Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective”, Roxana Ioana Radu, Director Direcția Programe Curative CNAS, a adus clarificări importante privind evoluția acestui program și dificultățile întâmpinate. De la capacitatea redusă a spitalelor de a efectua operațiile necesare, până la problemele de management și achiziții, fiecare aspect influențează direct accesul pacienților la tratament.
"511 este numărul de CNP-uri unice existente în tot programul, adică pe toate activitățile.
Noi avem mai multe tipuri de proteze în programul acesta, nu numai implant cohlear. Mai avem și alte tipuri de proteze, dar CNP-urile unice sunt acestea.
Aș dori să spun că în urma evenimentului de anul trecut s-au făcut altfel de analize împreună cu casele de asigurări și cu medicii implicați în derularea acestui program și ca și consecință a fost faptul că bugetul programului a crescut de la 21 de milioane la 36 milioane.
Însă, analizând activitatea, pentru că pornind de la discuțiile de aici am solicitat ca spitalele să ne comunice care este capacitatea lor de a opera aceste persoane - că sunt și adulți, nu numai copii - în decursul unei luni, ținând cont și de alt tip de patologie care este în sfera ORL, pentru că aceeași doctori operează și altă patologie.
S-a constatat că numai spitalele care au declarat că pot pune două implanturi pe lună, numai acelea se țin de acest număr. Spitale care declară că pot pune 20 de implanturi, 10 implanturi, nu le pun.
Atunci s-a analizat de ce și ce se întâmplă?
Păi se întâmplă așa: doctorul care pune într-un centru multe implanturi, a avut accident și nu-și mai poate folosi în mâna, bolnavii au infecții, s-a constatat că are infecție pe masa de operație.
Nu avem capacitatea operatorie utilizată la maxim.
Mai sunt probleme legate și de achiziții. Avem centrul de la Craiova care este un centru care pur și simplu nu operează nimic, pentru că au o problemă cu achizițiile.
Foarte multe lucruri țin și de managementul de spital, managementul unității sanitare.
Ce mesaj aș vrea să transmit din partea Casei Naționale - noi și în anul acesta când am făcut proiectul de buget - am prevăzut o mărire a bugetului acestui program, însă nu putem scrie acolo dublarea lui cum mi-aș fi dorit eu. Așa din socoteriile mele ar trebui dublat, însă nu pot să fac asta pentru că nu am o susținere în cifre și atunci preferăm o creștere naturală a programului, astfel încât să pot să am o susținere în cifre la Ministerul de Finanțe, pentru că astfel o să spună că le spun minciuni.
Numărul de bolnavi a crescut de la 352 în anul 2023 la 511 în anul 2024 - CNP-uri unice.
La programe nu există public și privat, există doar furnizori. Toți furnizorii publici sau privați trebuie să îndeplinească cerințele din chestionarul de evaluare care a fost întocmit de comisia de specialitate a Ministerului Sănătății și cine îndeplinește acele criterii și își exprimă dorința printr-o cerere scrisă către Casa de Asigurări, poate să deruleze programul", a declarat Roxana Ioana Radu, Director Direcția Programe Curative CNAS, în cadrul dezbaterii DC Media Group - Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective.
Vezi mai multe în VIDEO:
Vouchere de 4.000 de euro pentru mii de români! Vezi cine poate primi banii și cum să aplici înainte să fie prea târziu!
