Încărunțire prematură. Bolile care îți albesc părul
Este ceva obișnuit ca persoanele în vărstă să aibă părul grizonat. Dar care sunt cauzele albirii părului la tinerețe?
Melanina dă părului culoare, indiferent dacă nuanța acestuia este neagră, roșcată, blondă sau șatenă. Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, acest pigment, care se găsește în foliculii de păr sau în teaca celulelor și țesutului care înconjoară rădăcina părului, face parte din procesul de formare a părului. În timp, tot mai puțină melanină este disponibilă, iar această pierdere a pigmentului determină părul să devină gri, argintiu și, în cele din urmă, alb. Părul gri sau argintiu apare fie din cauza nivelului scăzut de pigment, fie este o iluzie creată de amestecul de păr alb și închis de la nivelul scalpului. Părul alb este legat de o pierdere completă a pigmentului.
Genetica
Potrivit unei revizuiri (link direct) din iunie 2017, publicat în jurnalul medical "Pigment International", încărunțirea prematură este definita ca pierdere a pigmentului parului și apare înainte de varsta de 20 de ani la caucazieni, inainte de 25 de ani la asiatici, și înainte de 30 de ani la africani. Deși mecanismele de bază nu sunt încă definite, cea mai comună explicație pentru albirea prematură sau îngălbenirea părului este genetica. De exemplu, genele pot duce la defecte ale celulelor care produc melanină sau pot opri producția de melanină la o vârstă fragedă.
Afecțiuni autoimune
Anumite afecțiuni autoimune pot provoca albirea părului sau pot crea iluzia părului alb. Rapoartele de caz au stabilit alopecia areata, o afecțiune care provoacă pete rotunde de cădere a părului, poate provoca depigmentaea părului. Alopecia totalis, o formă de alopecie areata care duce la pierderea totală a părului pe scalp, poate afecta uneori selectiv părul pigmentat. Vitiligo este o altă afecțiune autoimună care determină distrugerea celulelor producătoare de pigmenți. În timp ce această afecțiune afectează adesea pielea, aceasta poate duce și la pete de păr alb.
Alte cauze
Sunt rare cazurile în care încărunțirea prematură este legată de alte afecțiuni medicale.
Conform unei analize (link direct) din august 2013, tulburările tiroidiene, sindromul de îmbătrânire timpurie sau efectele secundare ale medicamentelor, pot cauza pierderea pigmentului părului. Deficiențele de vitamina B12, cupru, precum și malnutriția severă au fost asociate cu albirea prematură sau pierderea pigmentului de păr, care poate fi reversibil.
Fierul, acidul folic și vitamina D3 joacă, de asemenea, un rol în pigmentarea părului. Fumatul este o altă cauză a albirii premature. Stresul s-a crezut mult timp că este o cauză a albirii subite sau precoce a părului, dar pierderea culorii nu are loc la firul de păr existent. Stresul sever este mai probabil să provoace căderea excesivă a părului, potrivit Academiei Americane de Dermatologie.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long COVID, impact asupra creierului
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
