Este ceva obișnuit ca persoanele în vărstă să aibă părul grizonat. Dar care sunt cauzele albirii părului la tinerețe?
Melanina dă părului culoare, indiferent dacă nuanța acestuia este neagră, roșcată, blondă sau șatenă. Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, acest pigment, care se găsește în foliculii de păr sau în teaca celulelor și țesutului care înconjoară rădăcina părului, face parte din procesul de formare a părului. În timp, tot mai puțină melanină este disponibilă, iar această pierdere a pigmentului determină părul să devină gri, argintiu și, în cele din urmă, alb. Părul gri sau argintiu apare fie din cauza nivelului scăzut de pigment, fie este o iluzie creată de amestecul de păr alb și închis de la nivelul scalpului. Părul alb este legat de o pierdere completă a pigmentului.
Potrivit unei revizuiri (link direct) din iunie 2017, publicat în jurnalul medical "Pigment International", încărunțirea prematură este definita ca pierdere a pigmentului parului și apare înainte de varsta de 20 de ani la caucazieni, inainte de 25 de ani la asiatici, și înainte de 30 de ani la africani. Deși mecanismele de bază nu sunt încă definite, cea mai comună explicație pentru albirea prematură sau îngălbenirea părului este genetica. De exemplu, genele pot duce la defecte ale celulelor care produc melanină sau pot opri producția de melanină la o vârstă fragedă.
Anumite afecțiuni autoimune pot provoca albirea părului sau pot crea iluzia părului alb. Rapoartele de caz au stabilit alopecia areata, o afecțiune care provoacă pete rotunde de cădere a părului, poate provoca depigmentaea părului. Alopecia totalis, o formă de alopecie areata care duce la pierderea totală a părului pe scalp, poate afecta uneori selectiv părul pigmentat. Vitiligo este o altă afecțiune autoimună care determină distrugerea celulelor producătoare de pigmenți. În timp ce această afecțiune afectează adesea pielea, aceasta poate duce și la pete de păr alb.
Sunt rare cazurile în care încărunțirea prematură este legată de alte afecțiuni medicale.
Conform unei analize (link direct) din august 2013, tulburările tiroidiene, sindromul de îmbătrânire timpurie sau efectele secundare ale medicamentelor, pot cauza pierderea pigmentului părului. Deficiențele de vitamina B12, cupru, precum și malnutriția severă au fost asociate cu albirea prematură sau pierderea pigmentului de păr, care poate fi reversibil.
Fierul, acidul folic și vitamina D3 joacă, de asemenea, un rol în pigmentarea părului. Fumatul este o altă cauză a albirii premature. Stresul s-a crezut mult timp că este o cauză a albirii subite sau precoce a părului, dar pierderea culorii nu are loc la firul de păr existent. Stresul sever este mai probabil să provoace căderea excesivă a părului, potrivit Academiei Americane de Dermatologie.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
