Noi cercetări efectuate de Karolinska Institutet arată că abilitatea noastră de a învăța din acțiunile răsplătite anterior este direct legată de densitatea receptorilor dopaminici din striatul dorsal, o...
Se crede că în creier, căile dopaminergice ne permit să aspirăm la recompense și să ne ținem departe de pedepse. În timpul învățării, erorile dopaminergice de predicție a recompenselor sunt considerate a consolida acțiunile recompensate anterior, astfel încât acestea devin mai ușor de repetat.
Această activitate dopaminergică ar putea duce la o părtinire sistematică prin care acțiunile recompensate sunt mai ușor de învățat decât inacțiunile recompensate. În studiul actual, doctorandul Lieke De Boer și colegii de la Departamentul de Neurobiologie, Științe ale Îngrijirii și Societății prezintă constatări despre organizarea receptorilor dopaminergici în creierul uman și despre relația lor cu procesul de învățare.
„Prezentăm două constatări importante. În primul rând, receptorii dopaminergici D1 din cortex, striatum dorsal și nucleus accumbens furnizează trei surse distincte de varianță în creierul uman. În al doilea rând, oamenii învață mai repede de la acțiunile răsplătite anterior și măsura în care învățarea lor este accelerată în aceste situații depinde de densitatea receptorilor dopaminici din striatul dorsal, o structură centrală în circuitul dopaminergic".
„Suntem primii care demonstrează această organizare a receptorilor dopaminergici D1 la om. Suntem, de asemenea, printre primii care dovedesc o relație directă între disponibilitatea receptorilor de dopamină și învățarea de la recompense".
„Aceste constatări oferă dovezi de bază importante de implicare a receptorilor de dopamină în învățare prin recompensă și de luare a deciziilor, și cresc înțelegerea noastră față de sistemul dopaminergic".
„Am folosit imagistică cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET), pentru a detecta disponibilitatea receptorilor dopaminergici D1. Apoi, am lăsat subiecții să efectueze o sarcină simplă în care au fost instruiți să învețe să corecteze acțiunea (să te duci sau să nu te duci) ca răspuns la patru stimuli diferiți. Ei trebuiau să învețe acțiunea corectă din feedbackul primit (o recompensă sau o pedeapsă). Am arătat că oamenii au învățat mai repede de răspunsurile „go"care au fost recompensate decât orice alt tip de studiu și că măsura în care acest lucru este adevărat este legată de receptorii dopaminici din striatumul dorsal ", arată autorii într-un material dat publicității de Karolinska Institutet.
Studiul, integral (open acces), poate fi găsit AICI.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
