Ce se întâmplă în corp și în creier atunci când ne rugăm? Medicii Vlad Ciurea și Constantin Dulcan explică legătura dintre rugăciune, metabolism și credință.
Există momente în care omul nu mai caută răspunsuri în cărți, în explicații raționale sau în certitudinile științei. Caută liniște. Speranță. Un semn că nu este singur în fața suferinței. Pentru mulți, rugăciunea rămâne locul în care își așază fricile, durerile și dorințele cele mai profunde.
Astăzi, de Sfânta Cuvioasă Parascheva, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății ortodoxe, gândul se îndreaptă către credință, smerenie și puterea rugăciunii.
În această zi, cuvintele medicilor Constantin Dulcan și Vlad Ciurea capătă o semnificație aparte. Unul vorbește despre forța trăirii sufletești, celălalt explică ce se întâmplă în organism atunci când omul se roagă.
dr. Constantin Dulcan - FOTO: captură YouTube@Fain și Simplu cu Mihai Morar
Medicul neurolog și autorul Constantin Dulcan vorbește despre o formă de credință care nu se măsoară în diplome, în cunoștințe sau în argumente, ci în intensitatea cu care omul își trăiește relația cu divinitatea.
"Am spus-o și o repet: un om simplu, o femeie... Duhovnicii spun că femeile sunt mai credincioase. O femeie care se roagă în genunchi, în lacrimi, are de o mie de ori mai multe șanse să-și vadă rugămintea împlinită decât un intelectual care doar vorbește.
Pentru că, dincolo de istorie și de ceea ce știm, în lumea asta mai există și altceva. Eu fac o diferență, pentru că forța gândului, a afectivității, a trăirii, acolo este forța. În gând este doar o relație matematică.
Cred că era ucraineancă. Stătea în genunchi și spunea: "Doamne, Doamne, te văd!", în rusește. În clipa aceea, m-am uitat la ea și am zis: "Dumnezeule, eu am venit aici să văd dacă exiști. Ca Toma necredinciosul. Ea crede, ea se identifică, ea este cea care se închină lui Dumnezeu, nu eu"", spune dr. Constantin Dulcan.
Povestea sa vorbește despre diferența dintre a cunoaște și a simți, dintre a căuta dovezi și a avea o convingere care vine din interior. În fond, credința nu înseamnă întotdeauna să ai toate răspunsurile. Uneori, înseamnă să poți rosti o rugăciune chiar și atunci când nu mai știi ce altceva să faci.
acad. Vlad Ciurea - FOTO: captură YouTube@Fain și Simplu cu Mihai Morar
Dacă dr. Constantin Dulcan vorbește despre dimensiunea sufletească a credinței, academicianul prof. univ. dr. Vlad Ciurea aduce în discuție legătura dintre rugăciune, relaxare și activitatea creierului.
Medicul explică faptul că rugăciunea poate deveni un moment de introspecție profundă, în care omul își analizează viața, își recunoaște greșelile și își îndreaptă atenția spre lucrurile care contează cu adevărat.
"Din meditație profundă, începi să te rogi. Închizi ochii și te gândești la starea ta de sănătate, la cât ești de bolnav, la anumite lucruri ce ai făcut rău pe lumea asta, cu ce ai făcut bine pe lumea asta. Și treptat intri într-o stare de transă. În această transă ușoară începi să îți derulezi viața. (...)
Se întâmplă un fenomen foarte interesant, demonstrat științific. Cercetătorii de la Harvard au realizat mai multe studii și au constatat că, în timpul rugăciunii, ce se întâmplă? Metabolismul uman se reduce, ca și cum am intra într-o ușoară transă, ceea ce este adevărat. Există persoane care, atunci când se roagă, intră într-o stare de transă.
Metabolismul încetinește. Dar ce funcționează? Creierul. Iar creierul se apropie de credință, se apropie de... Deci, prin rugăciune, se apropie de Dumnezeu.
Așadar, să ne rugăm! Pentru ce? Pentru sănătatea noastră, a copiilor noștri, a țării noastre, a tuturor", spune acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
Dincolo de explicațiile despre activitatea cerebrală și efectele relaxării, rugăciunea are pentru mulți oameni și o valoare personală profundă. Este un răgaz într-o lume grăbită, un moment de reculegere și o formă de sprijin în fața bolii, a pierderii sau a incertitudinii.
"Rugăciunea are un efect total asupra creierului. E un tablou foarte frumos cu Fecioara Maria care se roagă. Rugăciunea înseamnă ținuta, harul celui care se roagă, mâinile încrucișate, capul ridicat în sus către Ființa Supremă. O rogi (Ființa Supremă –n.r.) să îți dea sănătate, să te binecuvânteze, să îți binecuvânteze casa, să te ajute. Îl implore să fie totul bine. Aceasta este rugăciunea.
Rugăciunea intră din creier în întreg organismul. Rugăciunea se desfășoară din creier și deschide anumite porți, ecluze în tot sistemul endocrin. Toate activitățile organismului pornesc.
Rugăciunea este benefică pentru organism", a explicat acad. prof. dr. Vlad Alexandru Ciurea, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Totuși, efectele fiziologice ale rugăciunii nu reprezintă, în sine, o dovadă științifică a existenței lui Dumnezeu și nici nu înlocuiesc tratamentele medicale. Credința și medicina pot avea roluri diferite în viața unui om, fără să se excludă reciproc.
pelerinaj Sfânta Parascheva - FOTO: Captură Youtube@Trinitas TV
Pentru credincioșii ortodocși, Sfânta Cuvioasă Parascheva este un simbol al smereniei, al milosteniei și al rugăciunii. În fiecare an, mii de oameni îi caută ajutorul și alinarea, cu speranța că vor găsi puterea de a trece peste încercările vieții.
Avem nevoie atât de rațiune, cât și de speranță. Avem nevoie de explicații, dar și de momente în care să ne găsim liniștea.
Iar în zilele în care grijile par prea mari, o rugăciune spusă în tăcere poate fi, pentru cel care crede, începutul unui moment de împăcare cu sine și cu lumea.
