Rugăciunea are un efect nebănuit asupra creierului. Dr. Vlad Ciurea ne-a explicat ce se întâmplă în tot organismul în momentul în care ne rugăm.
Rugăciunea poate avea un impact asupra creierului în mai multe moduri, iar aceste efecte pot varia în funcție de perspectiva spirituală, culturală și științifică. Rugăciunea poate afecta sistemul nervos, inclusiv sistemul nervos autonom, care reglează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac și respirația. Starea de rugăciune profundă poate duce la o relaxare și la schimbări în activitatea cerebrală.
Acad. prof. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL ce se întâmplă în creier în momentul în care ne rugăm.
”Rugăciunea are un efect total asupra creierului. E un tablou foarte frumos cu Fecioara Maria care se roagă. Rugăciunea înseamnă ținuta, harul celui care se roagă, mâinile încrucișate, capul ridicat în sus către Ființa Supremă. O rogi (Ființa Supremă –n.r.) să îți dea sănătate, să te binecuvânteze, să îți binecuvânteze casa, să te ajute. Îl implore să fie totul bine. Aceasta este rugăciunea.
Rugăciunea intră din creier în întreg organismul. Rugăciunea se desfășoară din creier și deschide anumite porți, ecluze în tot sistemul endocrin. Toate activitățile organismului pornesc.
Rugăciunea este benefică pentru organism”, a explicat acad. prof. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Studiile au arătat că practicile spirituale, inclusiv rugăciunea, pot afecta anumite părți ale creierului. De exemplu, meditația și rugăciunea au fost asociate cu schimbări în cortexul prefrontal, o zonă a creierului asociată cu luarea deciziilor și gestionarea emoțiilor.
Rugăciunea poate influența eliberarea de substanțe chimice în creier, cum ar fi endorfinele și serotonină, care sunt asociate cu starea de bine și fericirea.
Rugăciunea poate antrena mintea pentru a deveni mai concentrată și pentru a dezvolta atenția. Practicile spirituale care implică concentrarea asupra unui obiect sau a unei idei pot contribui la îmbunătățirea capacității de concentrare.
Studiul rugăciunii a fost provocator din mai multe motive, conform lui Kevin Masters, profesor de psihologie clinică în domeniul sănătății la Universitatea din Colorado, Denver.
"Mulți oameni de știință sunt foarte sceptici în legătură cu orice aspect religios. Știința se bazează pe testarea relațiilor, proceselor și mecanismelor observabile. Dar aproape prin definiție, rugăciunea, așa cum este operativizată în aceste studii, invocă implicarea lui Dumnezeu sau a unui fiu superior, ceva în afara limitelor fenomenelor naturale, pe care știința nu poate studia cu adevărat", a spus el, potrivit CNN.
Știința poate, totuși, să studieze rezultatele credinței în Dumnezeu mai degrabă decât existența lui — un astfel de studiu ar putea întreba dacă oamenii care cred puternic în Dumnezeu raportează o calitate mai bună a vieții decât cei care nu cred în Dumnezeu.
De asemenea, a fost dificil să se demonstreze dacă beneficiile provin sau nu din rugăciunea intercesorului la distanță, sau atunci când oamenii au fost separați în grupuri în care nu știau cine era sau nu era rugat la distanță.
"Aceste studii au fost menite să fie cu adevărat un test al rugăciunii prin eliminarea oricăror explicații naturale (de exemplu, suport psihologic) care ar putea explica diferențe semnificative între grupuri", a concluzionat Masters.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
