Alăptarea este esențială pentru dezvoltarea copiilor. Specialiștii arată care este vârsta optimă până la care pot fi alăptați copiii.
Alăptarea are multiple beneficii, atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă. Cifre îngrijorătoare în România. Săptămâna 1-7 august este dedicată, la nivel mondial, alimentaţiei la sân. Cu acest prilej, specialiştii de la DSP Hunedoara aduc, încă o dată, în atenţie avantajele acestui comportament atât pentru copii, cât şi pentru mame.
Printre altele, alăptatul la sân, spun specialiştii, asigură celor mici o creştere fizică şi psihică echilibrată, îi protejează de infecţii microbiene, virotice şi fungice, reduce riscul enterocolitei necrozante, a diabetului zaharat de tip I şi tip II şi a obezităţii, dar previne şi malnutriţia. Pentru mame, alăptatul la sân, mai spun medicii, pe lângă legătura strânsă pe care o realizează cu copilul, mai ajută şi la involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum, fiind, în acelaşi timp, protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
„Săptămâna Mondială a Alăptării” este celebrată în fiecare an, în perioada 1-7 august, în peste 120 de țări. În 1990, a fost semnată Declarația Innocenti privind Protecția, Promovarea şi Susținerea Alăptării, de către decidenți guvernamentali, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF şi alte organizații, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, potrivit www.unicef.org.
Consultantul în alăptare, Cristina Pan, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical care sunt condițiile pentru care o femeie nu poate alăpta.
”98 la sută dintre mame pot alăpta dacă sunt informate, dacă se informează corect, dacă sunt susținute de cadrele medicale, familie și comunitat. Nu există mamă care nu poate alăpta decât dacă nu are suficient țesut mamar, are HIV, ovare polichistice (și aici este discutabil), grave probleme hormonale, cancer, operație pe sâni sau operație de mărire a sânilor efectuata necorespunzator (dar nu orice operație).
Chiar și mamele cu Hepatita B și C pot alapta cu condiția sa nu aibă ragade (sa nu facă, din cauza atasarii incorecte). Iar în cazul mamelor cu HIV se poate declanșa lactația la bunica dacă este tânără. Deci și o femeie care nu a născut poate alapta.
Laptele de mamă se formează în timpul sarcinii și este în femeie, în sânii ei din săptămâna 15-16 de sarcină. Condiția este să existe mediul favorizant pentru declanșarea oxitocinei și împlicit a lactației prin factorii de mediu extern. Adică mama sa aibă încredere în ea, să i se vorbească frumos sa fie încurajată, să își dorească și alăptarea să fie inițiată imediat după naștere când instinctul de sugere al copilului este cel mai puternic. Acest instinct se diminuează prin separarea copilului de mamă, administrarea de lapte praf. Este o întreagă filozofie aici.
Nu există mame care nu pot alăpta. Mamele nu au lapte pentru ca nu s-a declanșat lactația din cauza motivelor expuse mai sus. Am lucrat la prematuri, copii foarte mici și am atașat copii la san și au supt. Nu exista nu are putere sa suga. Exista cadre medicale care nu știu, nu încurajează mamele. Am lucrat la maternitate și toate mamele mele au alăpta, important este sa fie învățate corect și susținute.
Mai ales psihic. De aceea sunt consultanții în alăptare. Ca să alăptezi trebuie sa faci cursuri înainte și dacă nu te descurci și nu ai un start bun sa apelezi la un consultant.
Ora magică care nu se practica în România, skin to skin și multe altele favorizează alăptarea. Contează îndrumarea pe care o dai mamei și mama sa aibă încredere în consultant și în ea”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, Cristiana Pan.
Vezi și: Eczema dishidrotică: simptome și tratament. Stresul, unul dintre factorii de risc
Consultantul în alăptare a mai explicat că femeia este mult mai emancipată în prezent. Astfel, instinctul matern nu mai este la fel de dezvoltat ca în trecut.
”Se spune că alăptarea este instinctivă. Nu vine de la sine. Alăptarea trebuie învățată. Noi, ca și femei am evoluat foarte mult. Nu mai suntem femeile de acum 50-100 de ani. Noi lucrăm, noi studiem, mergem la muncă, multe dintre noi avem locuri de muncă care înainte erau făcute de bărbați și ne-am pierdut instinctul matern și am devenit foarte sofisticate.
Acest instinct al alăptării nu mai este prezent și trebuie să îl cultivăm înainte și după naștere. După ce naștem, datorită schimbărilor hormonale se produce o mare transformare în emisferele cerebrale. Avem două emisfere cerebrale, una care este partea intuitivă, partea responsabilă cu empatia, dăruirea. Partea stângă este partea exactă, rațională. Datorită locurilor de muncă pe care le avem și formării în timp, foarte multe dintre noi gândim cu partea rațională.
Copilul, pentru că nu gândește și partea lui rațională nu este dezvoltată încă. Emisfera lui dreaptă este cea care funcționează. El trebuie să se conecteze cu mama lui. Și mama trebuie să se conecteze cu copilul ei, prin empatie, intuiție”, a mai explicat consultantul în alăptare.
Alăptarea este modul unic în care i se oferă bebelușului hrana perfectă pentru a crește și a se dezvolta normal, dar mai ales acela de a se crea o legătură profundă între cei doi.
De altfel, OMS recomandă alăptarea exclusivă până 6 luni, începerea diversificării după această vârstă, iar în paralel, și alăptarea, până la 2 ani.
Invitată la ”Neatza cu Răzvan și Dani”, de la Antena 1, Ruxandra Luca, specialist în parenting, a explicat cum se vede acest lucru din perspectiva mamei cu trei copii, fiecare cu o altă perioadă de alăptare, de la 5 luni la 2 ani.
”Pe Albert (n.r. fiul ce mare) l-am alăptat până la 5 luni, asta pentru că am făcut niște greșeli acolo, în alăptare, pe care nu le-am conștientizat la vremea respectivă, și a mâncat și lapte matern, și lapte praf, iar pe la 5 luni nu am mai avut lapte matern.
Pe al doilea, către un an și 8 luni, când a renunțat singur, iar fetița, care a împlinit 2 ani, weekendul acesta, este în continuare alăptată”, a explicat Ruxandra Luca.
De altfel, susține Ruxandra Luca, un copil renunță la alăptarea la sân în jurul vârstei de 3-4, motiv pentru care, decizia de continuare a alăptării ține, într-o oarecare măsură, și de disponibilitatea mamei respective.
”Alăptarea, în primele 6 luni, înseamnă să stai lângă copil, eventual lăsat când trebuie plecat de acasă. Însă în cazul copiilor mai mare, care mănâncă fructe, legume, carne, lactate, nu mai are nevoie atât de mult, căci laptele matern nu mai reprezintă baza alimentației, este ca un supliment. La 3-4 ani se poate alăpta și la 2 săptămâni, căci tot alăptare se numește”, a mai spus Ruxandra Luca.
Beneficiile alăptării se pot împărți pe două paliere: beneficiile bebelușului, respectiv beneficiile mamei.
Astfel, pentru bebeluș, laptele matern este o hrană naturală, perfectă, care îl ajută să se dezvolte în primul an de viață.
- Laptele matern este un aliment total, conținând toți nutrienții și apa de care are copilul nevoie, în primele 6 luni de viață;
- Conține anticorpi care îl protejează împotriva alergiilor și infecțiilor;
-Ajută la dezvoltarea optimă a creierului;
- Este ușor de digerat, întotdeauna proaspăt , steril și la temperatura optimă;
- Alăptarea la sân favorizează legătura specială dintre mamă și copil.
România se află printre ultimele locuri, în Europa, la capitolul alăptare, cu numai 12% dintre mame care își alăptează copilul, iar potrivit Ruxandrei Luca, această raportare s-a făcut pentru prima lună de viață.
- Aceasta nu costă, nu necesită pregătire, iar mama este mereu gata de alăptare;
- Ajută la pierderea din greutatea acumulată în timpul sarcinii;
- Facilitează uterul să revină mai repede la dimensiunea normală;
- Contribuie la prevenirea cancerului de sân și ovarian, respectiv, ajută la întărirea oaselor, prevenind astfel osteoporoza.
Conform OMS, laptele matern conține 88,1% apă, 7% lactoză, 3,8% grăsimi, 0,8% proteine, 0,2% vitamine și minerale.
Acest truc te scapă instantaneu de mirosul de prăjeală din casă.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
