Somnul corect pentru un creier sănătos. Poziția de dormit care duce la Alzheimer sau Parkinson

Creierul tău depune o mare cantitate de efort într-o zi obișnuită. Generează amintiri, emoții și până la aproximativ 60.000 de gânduri. Reglează senzația de foame, bătăile inimii, respirația și temperatura corpului. Chiar și atunci când dormi, creierul continuă să lucreze pentru tine, formând amintiri din evenimentele zilei, îmbunătățindu-și capacitatea de adaptare la situații noi și menținând funcția imunitară.

Somnul, terapie pentru creier

Una dintre descoperirile relativ noi ale cercetătorilor în domeniul neuroștiințelor este că, în timpul somnului, creierul "curăță" toxinele acumulate. Conform unui articol din 2020 publicat în Brain Sciences, toxinele care se acumulează în creier sunt eliminate în timpul somnului lent non-REM, cunoscut și sub numele de stadiul N3 al somnului.

Deci, chiar dacă percepeam somnul ca un moment de odihnă, de fapt este perioada în care sistemul de curățare al creierului, numit sistemul glimfatic, lucrează cel mai intens. Dacă nu dormi destul, substanțe dăunătoare se acumulează în creier, putând duce la inflamație și declin cognitiv.

Poziția în care dormi poate influența eficiența cu care creierul elimină aceste deșeuri. Dacă vrei să elimini eficient aceste toxine din creier în timpul somnului, este recomandat să dormi pe o parte.

Vezi și: Șapte motive să mănânci mai mult avocado. De ce este considerat fructul sănătății feminine

Creier - FOTO: Freepik@BillionPhotos

Poziția de somn afectează sistemul de curățare al creierului

Deși oamenii și animalele dorm în poziții diferite, un studiu din 2015 publicat în The Journal of Neuroscience a analizat modul în care poziția corpului în timpul somnului afectează sistemul glimfatic. 

Utilizând tehnici avansate de imagistică și modelare pe șoareci sub anestezie, cercetătorii au descoperit că poziția laterală (pe o parte) este cea mai eficientă pentru eliminarea deșeurilor în comparație cu poziția pe spate (decubit dorsal) sau pe burtă (decubit ventral). Acest lucru sugerează că poziția comună de somn pe o parte este cea mai eficientă pentru transportul glimfatic în timpul somnului.

Poziția de somn laterală (pe o parte) este considerată cea mai eficientă pentru acest proces, în timp ce dormitul pe spate timp îndelungat poate fi asociat cu boli neurodegenerative. De asemenea, sunt menționate alte factori care influențează sistemul de curățare al creierului, precum ritmul cardiac, respirația, stresul și obiceiurile alimentare, potrivit Health Digest.

Vezi și: Encefalita, inflamația creierului. Când să mergi la medic și care sunt simptomele care afectează funcția cerebrală

Dormitul pe spate timp de mai mult de două ore pe noapte este mai frecvent la persoanele cu boli neurodegenerative precum Parkinson, Alzheimer și alte tipuri de demență, conform unui articol din 2019 publicat în Journal of Alzheimer's Disease.

Cercetătorii au sugerat că gravitația influențează modul în care sângele se deplasează din creier și poziția capului în timpul somnului poate afecta eficiența cu care creierul elimină proteinele.

Un articol din 2022 publicat în Frontiers in Neuroscience a descoperit că persoanele cu apnee de somn obstructiv pot avea probleme cu sistemul lor glicmofatic. În special, atunci când persoanele cu apnee de somn au episoade periodice de oxigen scăzut în timpul somnului, acest lucru ar putea activa răspunsul inflamator și deteriora sistemul glimfatic.

Vezi și: Motivul pentru care te deranjează ochii noaptea la volan. Ce măsuri să iei să-ți protejezi ochii

Alți factori care afectează sistemul de curățare al creierului

Bătăile inimii și ritmul respirator afectează sistemul glimfatic deoarece conduc fluxul de lichid cefalorahidian, conform articolului din 2020 publicat în Brain Sciences. Creierul tău experimentează fluctuații mai mari în acest flux în timp ce dormi. Cu toate acestea, eficiența plămânilor scade odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce duce la o respirație mai superficială care poate reduce drenajul glimfatic.

Stresul afectează sistemul de curățare al creierului și poate duce la acumularea de substanțe dăunătoare în timp. Stresul cronic este implicat în dezvoltarea Alzheimer, care presupune acumularea de plăci de proteine beta-amiloide dăunătoare. Utilizarea excesivă sau prelungită a alcoolului poate reduce eliminarea glicmofatică, dar consumul moderat poate crește această activitate.

Anumite tipuri de post intermitent pot regla sistemul glimfatic, iar zilele de post pot crește drenajul creierului de substanțe toxice. Exercițiul nu numai că îmbunătățește sănătatea cognitivă, ci și îmbunătățește transportul glimfatic și protejează împotriva neurodegenerării. Acizii grași omega-3 găsiți în unele tipuri de pește sunt, de asemenea, benefici pentru sistemul de curățare al creierului.