Toată lumea sughiță. Și aproape toată lumea are o variantă despre cum să scapi de sughiț. Dar ce se știe concret despre cauzele care provoacă sughițul și cum se poate trata el?
În principal, sughițul e un mare mister, pentru că se știu doar foarte puține lucruri despre el. „Nu știm cu siguranță ce îl provoacă", spune dr. Stacey Milunic, un medic de familie de la Penn State Health. „Nici acum (sughițul) nu este bine înțeles".
Ceea ce știu profesioniștii este că sughițul este, de fapt, un spasm reflexiv al diafragmei.
Nevul vag, care leagă creierul de stomac și de glotă (o partea a laringelui unde sunt localizate corzile vocale), iar nervul frenic, care controlează diafragma, lucrează împreună pentru a produce un sughiț.
Diafragma se contractactă, provocând o inhalare rapidă a aerului în același timp în care glota se închide rapid pentru a preveni hiperventilația.
Rezultatul este că mișcarea involuntară și zgomotul amuzant caracteristic unui sughiț.
Sughițul, deși este iritant și uneori jenant, este rareori un indicator al unei afecțiuni medicale mai grave.
Mulți oameni observă că sughițurile lor sunt declanșate de stări emoționale, cum ar fi anxietatea sau supraexcitația. Alții le au după ce mănâncă o masă bogată sau beau băuturi carbogazoase.
Sunt și cazuri când sughițul pot fi un efect secundar al medicamentelor sau poate să apară după o procedură medicală, cum ar fi o endoscopie, ori după administrarea anesteziei. Unii spun că alcoolul, fumatul, guma de mestecat și consumul de alimente condimentate îl provoacă - dar este greu de spus cu siguranță care e cauza principală.
„În principiu, orice lucru care dilată sau extinde stomacul sau este un iritant îi poate provoca", a spus Milunic, într-un material dat publicității de Penn State Health.
Ea a explicat și că sughițurile sunt destul de frecvente și că se pot întâmpla oricui, de la nou-născuți la vârstnici. La femeile însărcinate, fetușii s-a observat că sughiță frecvent în timpul examenului cu ultrasunete.
Cei mai mulți oameni sunt capabili să își calmeze sughițul prin varii metode. Unii își țin respirația, înghit aer sau respiră într-o pungă de hârtie. Alții îi cer cuiva să-i sperie sau își pun comprese reci pe față, a spus Milunic. Și, nu în ultimul rând, mitul ei favorit, fără niciun fundament științific, dar care o amuză teribil, e: să bei apă din partea opusă a paharului.
Dacă tot vorbim de mituri fără niciun fundament medical, la români se spune că atunci când sughiți, te vorbește cineva de rău și că dacă îi ghicești numele, sughițul încetează.
Deoarece sughițul e mai mult o chestie enervantă, decât periculoasă, cercetătorii nu au pierdut prea mult timp studiindu-l.
În majoritatea cazurilor, sughițul dispare în maximum 48 de ore, dar Milunic a spus că există și cazuri rare, de sughițuri neregulate, care sunt mai frecvent observate la bărbați decât la femei.
„Dacă sughițați mai mult de două zile, ar trebui să vă adresați medicului dumneavoastră", a recomandat ea. „Rar, dar în anumite cazuri sughițul ar putea fi un semn de deteriorare a unui nerv sau a unei alte afecțiuni grave".
Ți s-a spus să nu mănânci înainte de operație? S-ar putea să fi fost degeaba. Uite ce s-a descoperit.
