Poluarea și fumatul, lucrurile care ne îmbătrânesc prematur. Conf. univ. dr. Radu Crișan Dabija: Risc major. Deteriorează ADN-ul

Vezi și: Congresul Național de Îmbătrânire Activă, inițiativă pentru vârstnici. Alexandra Dobre: Statul are resurse limitate și atunci venim noi, organizațiile neguvernamentale să sprijinim și să ajutăm

Conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija, medic primar și directorul Spitalului de Pneumoftiziologie Iași, a participat la cea de-a II-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, unde a vorbit despre senescența celulară și factorii care accelerează acest proces natural.

Senescența celulară accelerată de factorii de mediu

Dr. Dabija a explicat că senescența celulară, un proces fiziologic comun tuturor organismelor, reprezintă momentul în care celula umană încetează să se mai dividă și se pregătește pentru transformare, un declic esențial în îmbătrânire. În cadrul prezentării sale, el a atras atenția asupra impactului negativ al poluării aerului, în special expunerea la particule cu dimensiuni sub 2.5 microni, întâlnite frecvent în mediul urban.

"Există acest concept fiziologic care se numește senescență celulară, un proces valabil pentru toate organismele de pe planeta Pământ, care este un proces în care celula umană pur și simplu încetează să se mai dividă și se pregătește să se transforme. Transformarea este declicul îmbătrânirii.

Ce anume accelerează senescența celulară, ce anume accelerează îmbătrânirea noastră? Poluarea aerului și mai ales expunerea la particule cu dimensiuni sub 2.5 microni, adică ceea ce se întâmplă în momentul în care stăm la semafor, aici în Piață Universității, încercând să traversăm de la Intercontinental la Luca, la covrigi. Fix asta se întâmplă.

De ce? Pentru că poluarea naturală - care se poate întâmpla din cauza unei furtuni, din cauza incendiilor, din cauza mișcării particulelor - este prea puțin importantă față de ceea ce face omul cu mașini, cu scule industriale, poluarea in door.

Când e ultima oară când v-ați gândit la poluarea indoor, adică poluarea dinăuntrul caselor?", a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija. 

Prevenția, esențială în cazul vârstnicilor. Alexandra Dobre: Tindem să tratăm și nu să prevenim

Îmbătrânire prematură - FOTO: Freepik@IraAN

Fumatul, risc major pentru îmbătrânire

Dr. Dabija a evidențiat, de asemenea, legătura strânsă între fumat și îmbătrânirea accelerată, descriindu-l ca un "risc major" dovedit pentru senescența celulară.

"Risc major clar dovedit pentru senescența celulară este fumatul. Dacă este ceva mai clar pe fața pământului, din punct de vedere al studiilor controlate, studiu care să arate un rezultat final, este un studiu pornit în anii '50 de o echipă de medici din America. 

Studiul a arătat legătura clară, indiscutabilă între cancerul bronhopulmonar și fumat, evident poluare, evident expunerea la alte noxe respiratorii, la vopsele, la gaze, dar fumatul era o legătură foarte clară. Aceste substanțe chimice din fumul de țigară literalmente deteriorează ADN-ul.  Arderea clară a tutunului generează niște substanțe care deteriorează în mod fizic ADN-ul.

Creșterea stresului oxidativ la nivelul celulelor pulmonare nu numai că distruge celula pulmonară și o predispune la carcinogeneză, adică la formarea unor celule canceroase, dar creează un stres automat asupra întregului metabolism care trebuie să lucreze suplimentar să epureze acești ioni superoxizi", a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija. 

Vezi și: Vârstnicii, vulnerabili în fața singurătății. Alexandra Dobre: Unul din 3 seniori nu socializează cu mai mult de două persoane. Unul e poștașul și celălat preotul sau medicul de familie

 Dr. Dabija a oferit un exemplu elocvent pentru a ilustra efectele vizibile ale fumatului.

"Tocmai de aceea fumătorii au un risc mai mare de îmbătrânire, dar nu trebuie să vă spună un tip venit de la Iași lucrul acesta. Știți și dumneavoastră că dacă iei două persoane de aceeași vârstă, unul care nu a fumat niciodată și unul care a fumat 10-20 de ani, unul arată mai rău decât celălalt. Și când spun "mai rău", mă refer că arată mai rău pentru vârsta respectivă.

Vezi și: Bolile cronice, impact semnificativ. Dr. Silvia Gatscher: Chiar dacă dezvoltăm boli cronice, nu e nicio nenorocire. Nu e târziu să facem anumite lucruri pentru a contracara

Nu-i frumos că facem așa, poate că avem standarde diferite de definit frumusețea. Două persoane de aceeași vârstă, aceeași greutate și același sex, una care a fumat 10 ani de zile și una care nu a fumat niciodată, nu pot face același nivel de efort fizic, nu pot merge în același ritm pe stradă, nu pot urca același număr de scări. E o chestiune dovedită și sunt lucruri factuale.

Evident, riscul cardiovascular și riscul respirator sunt mai mari", a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija la cea de-a II-a ediţie a Congresului Național de Îmbătrânire Activă. 

Vezi mai multe în VIDEO: