De ce ne îngrașă supermarketul: cum etichetele alimentelor ne influențează, fără să ne dăm seama

Specialiștii avertizează că mediul din supermarketuri ne împinge, subtil dar constant, către produse mai puțin sănătoase, iar etichetele alimentare ar putea fi una dintre cele mai simple soluții pentru a schimba acest lucru.

Un mediu alimentar care influențează deciziile zilnice

Intrarea într-un supermarket obișnuit expune consumatorii la o abundență de produse ultraprocesate, intens promovate și adesea concepute pentru a fi greu de refuzat.

Specialiștii susțin că acest context creează un „mediu alimentar obezogen”, care favorizează alegerile nesănătoase, chiar și atunci când consumatorii cred că acționează liber.

Alimentele ultraprocesate și legătura cu obezitatea

Dieta bogată în alimente ultraprocesate (UPF) este asociată cu creșterea în greutate și probleme grave de sănătate. Aceste produse sunt formulate pentru a fi extrem de atractive, iar unele cercetări indică inclusiv potențialul lor de a crea comportamente de tip adictiv.

„Mediul este cel care determină ce vei alege. Chiar dacă crezi că tu deții controlul”, afirmă cercetătorul în sănătate publică Franco Sassi.

Obezitatea, o tendință globală alarmantă

Potrivit unui articol publicat în 2025 în revista Lancet, dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 mai mult de jumătate dintre adulții din lume ar putea fi obezi.

Cercetătorii avertizează că fără intervenții rapide și eficiente, fenomenul va continua să se amplifice la nivel global.

Etichetarea alimentelor: exemple din Chile și Europa

Intervențiile de politică publică privind etichetarea alimentelor au demonstrat rezultate semnificative.

În Chile, introducerea etichetelor negre de avertizare pentru zahăr, sare și calorii a dus la o scădere de aproape 24% a achizițiilor de produse hipercalorice.

„Este informația minimă pe care trebuie să o oferim consumatorilor”, a explicat Fabio Gomes, conform BBC.

În Europa, sistemul Nutri-Score, creat în Franța, clasifică produsele de la A (verde, mai sănătos) la E (roșu, mai puțin sănătos). Sistemul, dezvoltat de echipe de cercetare coordonate de Mathilde Touvier, a dus la schimbări atât în comportamentul consumatorilor, cât și în reformularea produselor de către producători.

Schimbarea comportamentului și intervențiile individuale

Pe lângă politicile publice, și intervențiile individuale pot avea efecte semnificative. Un studiu coordonat de Samuel Dicken și Abi Fisher a arătat că sprijinul personalizat, de la planuri de masă la educație culinară, a redus consumul de UPF cu aproximativ 25% în șase luni, însoțit de pierdere în greutate și îmbunătățirea stării generale de sănătate.

Totuși, cercetătorii subliniază că astfel de intervenții sunt costisitoare și greu de implementat la scară largă, în special în condițiile în care alimentele sănătoase sunt adesea mai scumpe.

Presiunea pentru o schimbare sistemică

Specialiștii atrag atenția că nicio măsură singulară nu este suficientă. Schimbarea reală necesită un pachet complex de intervenții: etichetare mai clară, politici publice, educație nutrițională și acces mai bun la alimente sănătoase.

În acest context, cercetătorii subliniază că mediul alimentar trebuie regândit pentru a reduce influența produselor ultraprocesate asupra deciziilor de consum.

Un sistem alimentar care modelează sănătatea publică

În lipsa unor schimbări structurale, consumatorii rămân expuși unui mediu care favorizează alegerile nesănătoase.

Experții susțin că doar prin combinarea politicilor de etichetare, educației și intervențiilor comportamentale se poate reduce impactul obezogen al sistemului alimentar actual și îmbunătăți sănătatea populației.