Masca de protecție facială: cum o fixezi corect ca să nu te sufoci, dr Mihail Pautov explică
Masca facială nu provoacă sufocare și nici lipsă de oxigen, dacă este fixată corect, spune dr. Mihail Pautov. El arată că nici virusul nu este recirculat.
Purtarea măștii a devenit un subiect intens discutat în spațiul public și multă lume se plânge de faptul că are senzația de sufocare atunci când o poartă. Dr. Mihail Pautov a făcut o demonstrație prin care arată cum se poziționează corect masca pe față, pentru a lăsa aerul să pătrundă sub mască și pentru a nu crea senzația de sufocare. Mai mult, el face un test prin care arată că nivelul de oxigen din sânge rămâne neschimbat în timp ce poartă masca, dovedind, astfel, că respirația nu este afectată atunci când o poartă.
„Au apărut tot felul de conspirații despre cum masca ne face rău, ne provoacă hipoxie (lipsa oxigenului), chiar doctori care vorbesc despre asta, despre cum masca face ca virusul să recircule.
Deci, cum purtăm această mască: se întinde și se trage peste nas și peste bărbie, pentru că masca funcționează ca o parașută care captează o mare parte din salivă și din picături care pot ieși din gura noastră atunci când vorbim. Repet, masca se poartă ca să-i protejăm pe ceilalți, nu ne protejează pe noi.
Masca are găuri prin care aerul poate să pătrundă. Chiar și la nas, unde se modelează pe forma nasului, sunt găuri prin care pătrunde aerul. Dacă ne simțim sufocați putem să o modelăm în acest fel în care în lateral să fie două canale mari prin care noi să putem respira.
Atunci când respir, fața măștii trebuie să stea nemișcată” explică el. Dacă masca face vid atunci când inspirăm și se umflă când expirăm, mai spune el, atunci sigur nu o purtăm corect. „Nu sunt făcute ca aerul să pătrundă prin fibre. Aerul trebuie să pătrundă prin spațiile din jurul măștii și o folosim pentru scopul ei, adică de a capta picăturile care ies din gură. Adică nicidecum de a filtra aerul care intră spre noi”, mai spune el.
Virusul nu este recirculat prin purtarea măștii
După ce a făcut un test și a demonstrat că nu duce la lipsă de oxigen, el a explicat că virusul nu este recirculat prin purtarea măștii.
„Dacă ești infectat, toată saliva, toată mucoasa ta este plină de virus. O fracțiune minimă de virus, dacă iese înafară, idiferent că este împrăștiată în mediu și îi îmbolnăvește pe ceilalți sau se absoarbe napoi prin inhalare, n-o să facă absolut nicio diferență. Nu există absolut niciun studiu care să demonstreze că atunci când suntem bolnavi și purtăm mască ne agravăm starea de sănătate”, a mai explicat medicul.
El a făcut o comparație cu medicii chirurgi care poartă masca pe față mai multe ore în timp ce fac operații, fără să fie deranjați de acest lucru, arătând că adevăratul motiv pentru care unele persoane sunt deranjate de purtarea măștii nu este lipsa de oxigen. „Chirurgii poartă masca câte 8-10 ore atunci când stau în sală și în același timp fac o activitate care presupune foarte multă concentrare. Este o foarte mare diferență între a face chirurgie cu masca pe față sau să mergi la plimbare sau la cumpărături. Cei care se simt anxioși, amețiți când poartă masca, cel mai probabil se simt astfel din cauza unei anxietăți provocate de faptul că poartă pe față un obiect cu care ei nu sunt obișnuiți. Iar cei care nu sunt obișnuiți cu această mască trebuie să evite spațiile închise”, a mai explicat el.
În materialul video al medicului Mihail Pautov puteți vedea cum se fixează corect masca, pentru a nu avea lipsă de oxigen.
-
-
-
-
Amidonul rezistent, „arma secretă” pentru sănătatea intestinului tău05.05.2026, 14:18
-
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
