Ministerul Sănătății, lămuriri despre sezonul gripal: Nu se înregistrează o epidemie. Numărul infecțiilor respiratorii, mai mic cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut

Află mai multe despre numărul scăzut al infecțiilor respiratorii comparativ cu anii precedenți.
Atenție! În România nu se înregistrează o epidemie de gripă în acest moment. Datele ne arată că numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu aproximativ 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.
Recomandăm prezentarea la camera de gardă sau la unitățile de primiri urgențe DOAR dacă temperatura depășește 39 de grade și există comorbidități. În cazurile ușoare sau medii, contactați medicul de familie pentru recomandări și izolați-vă la domiciliu.
Pentru părinți: Evitați trimiterea copiilor în colectivități dacă prezintă simptome de viroză (tuse, dureri în gât, mialgii, febră) pentru a preveni răspândirea virusului.
Reamintim: Virozele respiratorii NU se tratează cu antibiotice. Optați pentru tratament simptomatic și asigurați-vă că pacienții sunt bine hidratați.
Acestea au fost informațiile transmise de Ministerul Sănătății pe Facebook. Mai jos găsești informații utile despre virozele respiratorii.
Bolile respiratorii virale sunt afecțiuni contagioase cauzate de viruși care afectează în principal zona rinofaringiană. Acestea sunt denumite și rinofaringite, răceli sau infecții respiratorii obișnuite și sunt cele mai întâlnite afecțiuni infecțioase la nivel mondial, în special în țările în curs de dezvoltare. Aici, aglomerările cresc riscul de transmitere a virusurilor, iar copiii, tot mai tineri, sunt afectați frecvent.
Foto: Freepik
Într-un an, copiii pot contracta aceste infecții respiratorii de 6-8 ori. Rhinovirusul este cel mai adesea identificat ca agent cauzator al acestor afecțiuni, dar și alte virusuri precum cel respirator sincițial, gripal, paragripal, enterovirusuri și anumite tulpini ale adenovirusului pot fi implicate.
Sezonul rece și densitatea populației cresc răspândirea virusurilor respiratorii în colectivitățile de copii. Acești viruși se pot transmite de la o persoană la alta prin picăturile Flugge, eliberate în timpul vorbirii, tusei sau strănutului. Odată ajuns în organismul gazdei, virusul se conectează la celulele specifice printr-un proces de legare și începe să se multiplice folosindu-se de enzimele pe care le are.
Riscul de a dezvolta viroze respiratorii în rândul copiilor este considerabil mai mare în instituțiile de învățământ preșcolar și școlar, în aglomerațiile din locurile publice și în condiții de trai precare, incluzând igiena precară și condițiile de locuit în spații mici, populate de familii numeroase. S-a constatat că unele virusuri cu afinitate pentru tractul respirator pot supraviețui până la 30 de minute pe piele, ore bune pe suprafețele atinse de persoanele infectate și chiar peste 24 de ore pe șervețelele nazale contaminate.
Ambiente cu temperaturi scăzute și umiditate specifică sezonului rece încurajează activitățile în încăperi închise și neprofilate, crescând astfel răspândirea unor virusuri respiratorii prin aerosoli. Începerea școlii pentru copii în toamnă este un alt factor de risc ce favorizează apariția virozelor respiratorii la debutul sezonului rece.
Analizele epidemiologice realizate anterior au scos în evidență o periodicitate a virozelor respiratorii, în funcție de agentul patogen:
Virozele respiratorii cauzate predominant de virusul respirator sincițial și de virusurile gripale B și A sunt mai frecvente în iarnă și la începutul primăverii. Infecțiile respiratorii cu virusuri sunt mai comune târziu în toamnă și în timpul iernii.Virozele determinate de rhinovirusuri sunt relativ constante pe tot parcursul anului, cu un vârf al incidenței în toamnă și primăvară.
Acest tip de periodicitate în apariția virozelor respiratorii se schimbă în funcție de climatul specific diferitelor regiuni ale lumii. De regulă, infecțiile virale ale tractului respirator la copii sunt mai frecvente în sezonul rece, caracterizat prin umiditate crescută.
Virusurile infectează celulele prin recunoașterea și legarea la receptori specifici. Această interacțiune permite replicarea virală în celula-gazdă. Există mai multe căi de intrare pentru virusuri în organism, cum ar fi tractul respirator, gastro-intestinal și genito-urinar. Viroza respiratorie, adesea numită răceală, este o afecțiune comună cauzată de diverse virusuri, cel mai frecvent fiind rhinovirusurile. Simptomele includ tuse, rinoree și congestie nazală.
Prevenția se bazează pe igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și purtarea măștii. Transmiterea se face prin inhalare, contact direct sau obiecte contaminate. Diagnosticul și tratamentul sunt în general bazate pe simptome, deoarece testele de laborator sunt rareori necesare pentru răceli obișnuite.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Cum se transmite HIV?
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă