MITUL succesului Suediei în lupta cu pandemia COVID-19, doborât de un STUDIU: 1 din 5 oameni din zona Stockholm au fost infectați
Cercetătorii suedezi de la Karolinska Institute, unde se află și Adunarea are decide an de an cui atribuie Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină, estimează că în zona metropolitană Stockholm, în primul an...
Luni de zile s-a crezut că Suedia este modelul perfect în lupta cu pandemia COVID-19, pentru că nu ar fi avut decât extrem de puține cazuri de boală sau de decese datorate acesteia. Un studiu, însă, realizat de cercetători de la prestigioasa Karolinska Institute, cea unde funcționează și partea de fiziologie și medicină a Adunării care acordă Premiul Nobel, vine cu o estimare care doboară mitul succesului Suediei.
Până la sfârșitul primului an al pandemiei din metropolitana Stockholm (capitala Suediei), cercetătorii estimează că o cincime din adulții din regiune aveau anterior COVID-19. Constatările, care sunt publicate în Journal of Internal Medicine (link direct studiu), provin din analize ale răspunsurilor la anticorpi anti-virali de la donatorii de sânge sănătoși și de la femeile însărcinate.
Pentru studiu, cercetătorii au examinat sângele de la 2.600 de donatori de sânge și 2.500 de femei însărcinate, probe luate între 14 martie 2020 și 28 februarie 2021. Donatorii de sânge și femeile însărcinate au avut o rată similară de infecție, apropiindu-se de 19% din grupul de studiu din martie 2020 până la sfârșitul lunii februarie 2021, cu puțin înainte ca în Suedia să înceapă campania de vaccinarea în masă pentru populația adultă.
Datele studiului arată că aproape toate (96%) probele pozitive depistate au afișat răspunsuri de neutralizare a virusului comparabile cu cele provocate de vaccinurile COVID-19 mRNA, sugerând că infecțiile mai ușoare oferă în general un grad de protecție la reexpunerea la virusul care cauzează COVID-19.
„Faptul că aproape una din cinci persoane din aceste grupuri de studiu a avut COVID-19 în primul an al pandemiei este uluitor. Datele arată cât de omniprezent este virusul în Stockholm și evidențiază necesitatea reducerii transmisiei pentru a reduce evoluția virală și pentru a preveni sarcina suplimentară asupra sistemului public de sănătate”, a declarat autorul corespondent Xaquin Castro Dopicode la Institutul Karolinska.
Ca o paranteză fie spus, de la 14 februarie 2020, de la primul caz înregistrat oficial, până în acest moment, zona metropolitană Stockholm, care are 2.391.990, conform Wikipedia, are declarate oficial puțin peste 248.000 de cazuri de infectare (conform datelor din baza de date a Johns Hopkins). Dar 20% din totalul populației - cât arată studiul a fi rata de infectare reală în această zonă - înseamnă că real au fost peste 478.000 de cazuri. În acest moment, Suedia are cu douăzeci de mii de cazuri de coronavirus mai puțin decât România, mai exact are 1.051.762 de cazuri de COVID-19 declarate oficial, față de 1.073.679 cât are țara noastră, în condițiile în care are doar puțin peste 10 milioane de locuitori (față de 19,41 milioane cât spune Eurostat că aveam noi în 2019). De altfel, Suedia este imediat după România în topul pe țări al cazurilor de COVID-19 realizat de specialiștii de la Johns Hopkins (link direct).
-
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile18.12.2025, 21:52
-
COVID, impact asupra creierului și după vindecare18.12.2025, 20:59
-
Problemele podelei pelvine la femei, realitate ignorată18.12.2025, 20:03
-
-
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
