Un nou studiu arată că un anumit tip de alimentație ar putea încetini îmbătrânirea unor structuri-cheie din creier cu mai bine de doi ani.
Este vorba despre dieta MIND, un regim alimentar conceput special pentru sănătatea creierului, care combină elemente din dieta mediteraneană și din dieta DASH, cunoscută pentru rolul său în controlul tensiunii arteriale.
Potrivit cercetării, persoanele care au urmat mai atent această dietă au prezentat o îmbătrânire structurală mai lentă a creierului pe parcursul unei perioade de urmărire de aproximativ 12 ani.
Dieta MIND vine de la denumirea Mediterranean-DASH Diet Intervention for Neurodegenerative Delay. Ea pune accent pe alimente considerate benefice pentru sănătatea creierului și pentru reducerea riscului de demență.
Printre acestea se numără fructele de pădure, fasolea, legumele cu frunze verzi, peștele, carnea de pasăre, cerealele integrale, uleiul de măsline și nucile. În schimb, alimentele bogate în grăsimi saturate, precum brânza, untul, carnea roșie și produsele prăjite, sunt limitate sever.
Deși dieta MIND, dieta mediteraneană și dieta DASH sunt asemănătoare și au la bază în principal alimente de origine vegetală, planul MIND pune accent pe anumite produse considerate deosebit de importante pentru protejarea funcției cognitive.
Autorii studiului spun că persoanele care au respectat mai bine dieta MIND au avut o pierdere mai lentă de substanță cenușie. Aceasta este partea din creier care conține multe dintre celulele nervoase implicate în memorie, gândire și luarea deciziilor.
Concret, fiecare creștere cu trei puncte a gradului de respectare a dietei MIND a fost asociată cu o reducere de 20% a micșorării substanței cenușii. Potrivit autorilor, acest efect corespunde unei întârzieri de aproximativ 2,5 ani în îmbătrânirea creierului.
Pe lângă reducerea ritmului de pierdere a substanței cenușii, cercetătorii au observat și o încetinire a dilatării ventriculelor, spațiile pline cu lichid din creier care tind să se mărească odată cu înaintarea în vârstă și cu reducerea țesutului cerebral.
Pentru fiecare creștere cu trei puncte a aderenței la dieta MIND, dezvoltarea ventriculelor a scăzut cu 8%, ceea ce a fost echivalat cu o reducere a vârstei creierului cu un an.
Ventriculele mărite, mai ales după vârsta de 60 de ani, sunt considerate un semn de atrofie cerebrală accentuată, asociată cu boala Alzheimer și cu declinul cognitiv.
Studiul, publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry, a analizat alimentația a peste 1.600 de adulți incluși într-o ramură a celebrului Framingham Heart Study, cercetare de lungă durată concepută pentru a identifica factorii care contribuie la bolile cardiovasculare.
Această parte a studiului, începută în 1999, a inclus persoane cu o vârstă medie de 60 de ani, fără semne de accident vascular cerebral sau demență.
Pe parcursul unei perioade medii de 12 ani, participanții au completat în mai multe rânduri chestionare alimentare, au fost evaluați periodic din punct de vedere medical și au făcut cel puțin două examene RMN cerebrale.
Analiza a arătat că fructele de pădure și carnea de pasăre au avut cea mai mare contribuție la efectul antiîmbătrânire observat în studiu.
Fructele de pădure au fost asociate cu o încetinire a dilatării ventriculelor, în timp ce carnea de pasăre a fost legată atât de o scădere mai lentă a substanței cenușii, cât și de o încetinire a măririi ventriculelor.
Autorii spun că fructele de pădure sunt bogate în antioxidanți și alți compuși bioactivi, iar carnea de pasăre poate furniza proteine de înaltă calitate în cadrul unei diete echilibrate.
La polul opus, un consum mai mare de dulciuri și de alimente fast-food prăjite a fost asociat cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului.
Mai exact, un aport ridicat de dulciuri și produse prăjite a fost corelat cu o expansiune mai rapidă a ventriculelor, iar consumul mai mare de dulciuri a fost asociat și cu o degradare mai accentuată a hipocampului, zona cerebrală strâns legată de memorie.
Studiul a identificat și unele rezultate neașteptate. De exemplu, consumul de brânză a părut să aibă un efect protector asupra creierului, iar un consum mai mare de cereale integrale a fost asociat cu o scădere mai rapidă a substanței cenușii.
Totuși, autorii au avertizat că aceste rezultate nu trebuie interpretate simplist. În cazul brânzei, cercetătorii spun că aceasta este atât de limitată în dieta MIND încât concluzia nu ar trebui citită ca o dovadă că brânza protejează, în sine, creierul.
În ceea ce privește cerealele integrale, autorii atrag atenția că produsele considerate „integrale” în anii ’90 s-ar putea să nu corespundă standardelor actuale pentru alimente cu adevărat sănătoase.
Cercetarea este una observațională, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de tip cauză-efect. De asemenea, nu poate exclude complet posibilitatea ca persoanele cu o structură cerebrală mai sănătoasă să fi fost cele care au făcut alegeri alimentare mai bune în timp.
Cu toate acestea, specialiștii citați spun că explicația mai plauzibilă rămâne aceea că o alimentație de calitate susține sănătatea și funcționarea creierului.
Autorii studiului subliniază și că mesajul nu ar trebui redus la câteva alimente izolate. Mai important pare să fie modelul alimentar de ansamblu, nu efectul unui singur produs consumat separat.
