Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienților eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripției...
Medicii specialiști din cadrul Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății au realizat un ghid despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative „Trebuie să știi, pentru Sănătatea ta!” (GHIDUL COMPLET POATE FI DESCARCAT DE AICI)
Potrivit acestui ghid, tratamentul trebuie inițiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 și nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor.
„Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea și replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt ușor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19. Pacienții trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie inițiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 și nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor", se arată în informare.
Astfel, adaugă experții MS, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme ușoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreției virale la nivel respirator, precum și durata și intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea și spitalizarea în secțiile de ATI.
Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepție foarte eficace în timpul tratamentului și cel puțin 7 zile după oprirea acestuia. "În cazul apariției unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir și să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea", se arată în document.
Totodată, pacienții nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum și timp de cel puțin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir.
„Favipiravir prezintă risc de creștere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) și de afectare hepatică, precum și risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficiență hepatică severă și insuficiență renală severă", arată informarea.
Pacienții, adaugă specialiștii, trebuie să fie atenți la apariția unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter.
„În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică și de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripției medicului de familie", precizează specialiștii.
Un alt antiviral menționat de specialiștii MS este Paxlovid - o combinație terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir și Ritonavir, autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor ușoare sau moderate de COVID-19 la adulții care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă și deces și care nu necesită oxigen suplimentar.
Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienților care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacțiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creșterea tensiunii arteriale și mialgii (dureri musculare).
La fel ca Favipiravirul, și Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică și de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat și în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19.
Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor ușoare până la moderate de COVID-19 la adulții care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală și deces, susțin specialiștii MS.
Acest medicament nu este autorizat la pacienții cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienții cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină și în perioada de alăptare.
„Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică și de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat și în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19", mai susțin specialiștii.
Pe de altă parte, afirmă aceeași specialiști, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia și China, a cărui eficiență în COVID-19 "nu a fost demonstrată prin studii științifice".
„Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană și nici de către Agenția Națională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În țara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziționat din fostul spațiu sovietic. Menționăm că pe lângă absența datelor de eficiență în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament și utilizarea lui fără prescripție medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare și de transport. Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir (Kaletra), Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 și nu trebuie utilizate. Utilizarea acestora vă poate pune viața în pericol", atenționează specialiștii de la Ministerul Sănătății.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
