Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Ministerul Sănătății crește capacitatea de tratare a pacienților infectați cu noul coronavirus, transformând mai multe spitale în full COVID, iar altele devin suport...
Numărul paturilor de terapie intensivă din unitățile sanitare de la nivelul municipiului București destinat pacienților cu COVID-19 va fi suplimentat cu peste 100 paturi ATI, în urma unei evaluări realizate în această după- amiază de către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat, Raed Arafat.
Astfel, cei doi oficiali au decis repartizarea unei unități mobile cu 12 paturi ATI care va fi utilizată pentru tratarea pacienților cu COVID 19 la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
De asemenea, Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting va suplimenta la 10 numărul paturilor ATI COVID 19. Spitalul Clinic Colentina care a fost operaționalizat în întregime, prin Ordinul Comandantului Acțiunii, pentru tratarea pacienților infectați cu SARS CoV-2 va avea 29 paturi de ATI funcționale, iar Spitalul Universitar de Urgență București un număr de 11 paturi ATI.
Mai mult, s-a decis ca unitățile sanitare de urgență din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan să fie desemnate spitale suport COVID pentru secțiile de terapie intensivă, iar Spitalul Clinic Nicolae Malaxa a fost desemnat unitate sanitară care asigură asistența medicală pacienților infectați cu noul coronavirus, prin Ordinul Comandantului Acțiunii.
La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic Nicolae Malaxa vor fi operaționalizate câte 10 paturi, în timp ce la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon vor funcționa 20 de paturi ATI COVID-19.
„La toate aceste unități reprezentanții direcției de sănătate publică vor verifica modul în care au fost realizate separarea circuitelor și asigurarea fluxului pacienților. Avem în vedere creșterea capacității de tratare a pacienților și în unitățile sanitare din județele Cluj, Timiș, Mureș, Iași, dar hotărârea va fi luată după ce în această săptămână finalizez evaluarea acestora de la fața locului”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății a mai supus că se are în vedere și suplimentarea personalului medical care lucrează în prima linie a luptei împotriva COVID-19.
În acest sens, s-a identificat modalitatea legală ca cei 200 de medici rezidenți și specialiști care au susținut examenul de specialitate în ATI, Urgență, epidemiologie, boli infecțioase, pneumologie și radiologie care nu au post, să poată fi angajați în Spitalul de Urgență prof dr Dimitrie Gerota, după care să fie detașați în unitățile cu personal insuficient de către DSU.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.