Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, spune că românii trebuie să fie informați corect privind raportările infecției COVID.
Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii, a făcut luni, 8 martie, declarații despre diferenţele din raportările oficiale COVID după ce actualul ministrul Vlad Voiculescu a dat publicităţii date privind pandemia, defalcate pe județe și pe centre de vaccinare. ”Din punct de vedere al comunicării, pe perioada cât eram ministrul Sănătății, se făcea în acel grup de comunicare strategică care era la nivelul Ministerului de Interne și care adună acolo tot ce înseamnă informații și avize. În acel moment (n.r pe perioada mandatului său), noi testările le făceam în centrele de testare care creșteau de la o zi la alta, nu aveam în fiecare județ. (...)
Testările se fac în funcție de protocol, în funcție de definiția de caz, în funcție de ancheta ancheta epidemiologică, sau la cerere depinde foarte mult de cerere și de anchetă. Cetăţeanul trebuie să fie informat, dar trebuie să fie informat corect, iar aicea transparență trebuie să fie asumată și în același timp care să aibă un suport atât legislativ cât şi ştiinţific. Cifrele diferă, când o să analizăm fiecare cifră şi de unde vine defalcat fiecare informaţie care duce la aceste cifre atunci putem spune şi mai multe", a mai spus Nelu Tătaru, potrivit Antena 3.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
