Afecțiunile cardiace congenitale și riscul de a face forme grave ale bolii COVID-19 au fost analizate într-un studiu recent.
Rezultatele unei analize retrospective sugerează că persoanele născute cu afecțiuni cardiace congenitale care au dezvoltat simptome COVID-19 au avut un risc mai scăzut de infecție severă sau moderată cu COVID-19, potrivit unui nou articol publicat astăzi în Journal of the American Heart Association.
Într-un studiu care ar putea fi cel mai mare de acest tip până în prezent, cercetătorii de la Universitatea Columbia Vagelos Colegiul Medicilor și Chirurgilor din New York City au explorat impactul infecției COVID-19 asupra pacienților cu boli cardiace congenitale (CHD). Centrul de specialitate urmărește peste 7.000 de pacienți adulți și copii, născuți cu un defect cardiac. 53 de pacienți cu CHD (vârsta medie de 34 de ani) cu infecție COVID-19 au fost raportați la centrul lor între martie și iulie 2020.
„La începutul pandemiei, mulți s-au temut că bolile congenitale de inimă ar fi un factor de risc la fel de mare pentru COVID-19 ca bolile cardiovasculare cu debut la adulți”, au scris cercetătorii. Cu toate acestea, ei sunt „liniștiți de numărul scăzut de pacienți tratați la centrul lor și de rezultatele pacienților”.
Dintre cei 43 de adulți și 10 copii cu un defect cardiac congenital infectat cu COVID-19, 58% au avut o anatomie congenitală complexă; 15% au avut un sindrom genetic; 11% au avut hipertensiune pulmonară; iar 17% au avut obezitate.
Cinci pacienți au avut trisomia 21 (un cromozom suplimentar în poziția 21); patru pacienți aveau sindromul Eisenmenger (circulație sanguină anormală cauzată de defecte structurale ale inimii); iar doi pacienți au prezentat sindromul DiGeorge (o afecțiune cauzată de ștergerea unui segment al cromozomului 22). Aproape toți pacienții cu trisomie 21 și sindrom DiGeorge au prezentat simptome COVID-19 moderate / severe.
În ceea ce privește rezultatele în rândul tuturor celor 53 de pacienți cu CHD: nouă pacienți (17%) au avut o infecție moderată / severă și trei pacienți (6%) au murit.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
