Pierderea mirosului și gustului: când este simptom de COVID-19, și când de răceală obișnuită
Pierderea mirosului și a gustului sunt simptome care apar la pacienții cu COVID-19, dar apar frecvent și în răcelile obișnuite. Iată cum să faci diferența:
Pierderea mirosului și a gusutului sunt simptome care aparla unele forme ușoare al bolii COVID-19, dar aceste simptome apar frecvent și în răcelile banale. Medicul Vasi Rădulescu a explicat într-un material publicat pe pagina sa de socializare cum să facem diferența între COVID-19 și o rceala obișnuită, pornind de la acest simptom.
Iată ce a scris el:
„Știm deja că pierderea mirosului (anosmie) și a gustului (ageuzie) reprezintă simptome frecvente în Covid-19. O luăm ușor, să învățăm mai multe lucruri.
Apar aceste simptome doar în Covid-19?
Nici vorbă. Gustul și mirosul sunt simțuri cu relații intime între ele. Sunt des afectate în răcelile obișnuite și gripe, dar durata e ceva mai mică, de 3 până la 7 zile, spre deosebire de Covid-19, unde mirosul și gustul sunt afectate chiar și peste 8-9 zile.
Spuneam de conexiuni - când mirosul se modifică, s-a observat că și ageuzia/hipogeuzia vin la pachet, mai ales în infecțiile virale de tipul răcelilor sau gripei.
Tulburările de gust și miros mai pot apărea în sinuzite, polipoze, la fumători, în alergii, postradioterapie și-n multe alte situații.
Semne că e vorba de Covid-19
Febra, slăbiciunea/durerea musculară, oboseala marcată, respirația scurtată, tusea uscată sunt semnale de alarmă pentru Covid-19. Anosmia și ageuzia sunt frecvente, dar nu obligatorii. Totuși, ținând cont de prevalența cazurilor, aceste simptome sunt puternic sugestive și impun realizarea unui test, izolarea până la venirea testului, observația atentă a tabloului complet.
De ce dispar mirosul și gustul?
Aici există mai multe teorii și nu se știe nimic sigur. S-a crezut că SARS-Cov-2 ar afecta celulele cu receptori ACE-2 (prescurtarea vine de la enzima angiotensin convertază de tip 2) legate de aparatele senzoriale, pentru că se știe că așa corupe celulele și intră în ele, folosind acești receptori. Numai că cercetătorii nu au găsit receptori ACE-2 la nivelul celulelor nervoase. A doua ipoteză a fost de continuitate - SARS-Cov-2 afectează celulele de lângă neuronii senzoriali, iar inflamația produsă tulbură funcționarea acestor neuroni. Cum spuneam, nimic nu e sigur încă. A treia* a inclus gena TMPRSS2, crezută a avea rol important în permisiunea acordată virusului de a intra în celule. Totuși, nici gena aceasta nu a fost găsită pe neuroni, ci doar în celulele de susținere, la fel ca receptorii ACE-2.
Cât de frecvente sunt aceste simptome și cât țin ele?
Mayo Clinic** a verificat rezultatele mai multor studii și a găsit o medie a pierderii mirosului de 41%, iar pe cea a gustului de 38.2%. Un studiu*** din Europa, publicat în PubMed, a arătat că aceste simptome țin în medie 8.9 zile, iar pentru 98% dintre cei infectați, ele dispar complet în 28 de zile.
Cum ne testăm mirosul și gustul?
Este relativ simplu. Pentru miros, apelăm la alimente sau obiecte diverse, cum ar fi lumânările parfumate. Pentru gust, testăm cu principalele gusturi și apelăm la alimente sărate, dulci, acre, amare. În funcție de alte patologii, de prezența fumatului, gustul sau mirosul pot fi afectate în grade diferite. A nu se confunda anosmia și ageuzia cu hiposmia și hipogeuzia. A- înseamnă fără, iar hipo- înseamnă mai puțin.Dacă nu reușim să simțim deloc miros și/sau gust, coroborăm cu alte simptome, cu potențialele contacte în zilele trecute cu persoane declarate pozitive.
Apelăm la test, izolare
Oricare dintre simptomele prezentate, mai ales febra, tusea, respirația scurtată, mialgiile (dureri de mușchi) trebuie să vă facă să vă gândiți la Covid-19 și să luați măsurile de rigoare. Nu așteptați neapărat să apară anosmia și ageuzia. Sunt cazuri multe în care ele nu apar”, a scris dr. Vasi Rădulescu.
-
-
-
Ce legătură au vârsta, sexul și greutatea cu felul în care mâncăm13.10.2026, 21:41
-
-
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID-19, evoluție neașteptată
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
