Prof. dr. Sebastian Ionescu, șeful clinicii de Chirurgie pediatrică de la Spitalul „Marie Curie”, invitat la emisiunea „Academia de Sănătate”, realizată de prof. dr. Irinel Popescu, la DC...
„Dacă în urmă cu 20 de ani, această chirurgie fetală era foarte la modă, timpul a demonstrat că rezultatele pe care le obținem din punct de vedere funcțional, dacă intervenim după naștere pentru corectarea acelei anomalii sau prin chirurgie fetală, sunt aceleași. Rezultatele funcționale prin ambele tipuri de chirurgii sunt aceleași. Atunci, comparând riscurile cu beneficiile unui abord de tipul intervenției intrauterine, se preferă în zilele acestea ca indicația de chirurgie in utero să se restrângă foarte mult, pentru cazuri atent selecționate și care au o afectare așa de gravă a organului malformat încât, dacă nu se intervine, se compromite complet organul respectiv, iar după naștere, orice intervenție ar fi cu șanse mult mai mici pentru o restituție din punct de vedere funcțional”, a detaliat prof. dr. Sebastian Ionescu.
Chirurgia intrauterină: cine o face?
„Lucrurile sunt extrem de disputate în toate țările, și în Europa, și în SUA, și în Japonia, în Asia, și le trăim într-un fel cu bucurie. Sunt obstetricieni care se specializează în chirurgia in utero. Este mai puțin de crezut că vor putea să aibă aceeași experiență pe care o are un chirurg pediatru care se dedică malformațiilor congenitale”, consideră prof. dr. Ionescu.
El dă exemplul unui chirurg german care practică zilnic chirurgia in utero, provenit din medicii pediatri. Ca el mai sunt și alții. Sunt și cardiologi pediatri care se specializează în chirurgie intrauterină, în centrele mari din SUA, Japonia sau Europa, pentru abordul malformațiilor congenitale din timpul vieții intrauterine.
„Sunt malformații cardiace, sunt malformații renale, sunt malformații digestive care pot fi abordate cu succes în viața intrauterină”, spune prof. dr. Sebastian Ionescu.
Un cuvânt greu de spus are și pacientul, el decide cui își încredințează viața sau copilul.
„Există un exces de zel și la noi în țară în a spune că vârsta de 18 ani reprezintă un barieră. Este stupid și nu cred că un factor organizatoric care să țină de domeniul medical ar fi putut să creeze o asemenea limită. La 15-16-17-18 ani, acel adolescent este un adult”, spune profesorul.
Urmărește răspunsul complet în video
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
