Poluarea atmosferică a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană (UE) în 2019, potrivit unui raport publicat de Agenția Europeană de Mediu - AEM.
Decesele provocate de particulele fine mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5) s-au redus cu o treime în ultimii 15 ani, însă dacă ar fi fost respectate valorile de poluare recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), mai exigente, s-ar fi putut evita 58% din decese, se arată într-un comunicat publicat de Agenția Europeană de Mediu – AEM. De asemenea, un aer mai curat ar fi putut salva cel puțin 178.000 de vieți în UE, în 2019.
În timp ce UE fixează limita anuală maximă pentru aceste particule la 25 de micrograme pe metru cub, OMS stabilește această limită la 5 micrograme, conform recomandărilor sale cele mai recente.
Calitatea aerului în Europa a fost mai bună în 2019 decât în 2018, ceea ce a dus, de asemenea, la mai puține efecte negative asupra sănătății. Scăderea poluării urmează o tendință pe termen lung, determinată de politici de reducere a emisiilor și de îmbunătățire a calității aerului.
Ca parte a Pactului ecologic european, Planul de acțiune privind poluarea zero al UE stabilește un obiectiv de reducere a numărului de decese premature datorate expunerii la particule fine cu peste 55% până în 2030, comparativ cu 2005. Potrivit analizei AEE, În prezent, UE este pe cale să atingă ținta, deoarece numărul acestor decese a scăzut cu aproximativ o treime din 2005 până în 2019. Raportul arată că UE se află pe drumul bun pentru a obține obiectivul de a reduce cu peste 55% decesele premature provocate de poluarea atmosferică în 2030 comparativ cu 2005.
Raportul AEM arată, totodată, că în 2019, 40.400 de decese premature pot fi atribuite expunerii la dioxid de nitrogen (NO2) și alte 16.800, la ozonul troposferic (O3).
Bolile cardiace și accidentele cerebrovasculare sunt cele mai frecvent asociate deceselor provocate de poluare, urmate de cele pulmonare.
Estimările AEM arată că 456.000 de persoane au murit în UE în mod prematur din această cauză, astfel încât obiectivul este de a reduce numărul deceselor la 250.800 pe an în următorul deceniu.
„Investirea în încălzire, deplasare, agricultură și industrie mai curate oferă o sănătate mai bună, productivitate și calitate a vieții pentru toți europenii, mai ales pentru cei mai vulnerabili”, notează într-un comunicat directorul executiv AEM, Hans Bruyninckx.
Potrivit acestuia, aceste investiții pe lângă faptul că „salvează vieți” ajută la accelerarea progresului spre neutralitatea emisiilor de carbon și consolidează biodiversitatea.
„A respira aer curat ar trebui să fie un drept fundamental al omului. Este o condiție necesară pentru societăți sănătoase și productive. Chiar și cu îmbunătățirea calității aerului în ultimii ani în regiunea noastră, avem încă un drum lung de parcurs pentru a atinge nivelurile din noile Ghiduri globale ale OMS pentru calitatea aerului”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Dr. Hans Henri P. Kluge.
„OMS salută munca depusă de AEE, arătându-ne toate viețile care ar putea fi salvate dacă ar fi atinse noile niveluri de calitate a aerului, oferind factorilor de decizie politică dovezi solide despre necesitatea urgentă de a aborda această povară pentru sănătate”, a mai arătat acesta.
Anemia feriprivă, prin deficit de fier, este cea mai mare frecventă boală din lume după caria dentară.
Un nou studiu arată că dragostea pentru natură și pasiunea de a ieși în natura pot fi transmise genetic.
Medicul Radu Țincu a rupt tăcerea despre țuică. Cât de toxică este și cum putem să orbim sau să murim de la ea.
Hernia hiatală are printre factorii de risc fumatul și traumatismele toraco-abdominale, dar și obezitatea.
Cum scapi de problemele colecistului și care sunt cauzele crizelor de fiere.
O cercetare susține că, deși fumează mai puțin decât bărbații, femeile sunt mai puțin dispuse să renunțe la țigări.
Dislipidemia netratată poate duce la boli grave. Care sunt nivelurile optime ale colesterolului și trigliceridelor.
