România e în deficit de medici, dar și deficit de locuri pentru tinerii care vor să profeseze. Care ar fi numărul optim de medici legiști pe care ar trebui să-i avem. Câte locuri sunt la Rezidențiat pentru...
"Numărul de medici legiști și echipamentele cu care să lucreze acest număr sporit de medici legiști, cu echipamente moderne, este nevoie, este o necesitate", ne-a spus prof. dr. George Cristian Curcă, invitat în emisiunea "Dezbateri în Sănătate".
"Atunci când ne dorim justiție modernă, efiientă, ar trebui să avem în vedere și un număr mai mare de medici legiști și infrastructura pe care să o folosească aceștia", a spus Val Vâlcu.
"Am preluat un sistem medico-legal public vechi de 125 de ani, primul de acest fel din lume pe care astăzi noi, cei de astăzi, trebuie să-l conducem ma departe, trebuie să-l întărim, să-i întărim capacitățile de funcționare, astfel încât să venim în ajutorul societății, în ajutorul Justiției, în ajutorul Sănătății, într-o măsură în care să putem avea excelență, să putem creea o instituție solidă în care statul și societatea să aibă încredere.
Pentru asta e nevoie de logistică, dar e nevoie în același timp și de personal, pentru că nu avem foarte mulți medici legiști în țară, sunt aproximativ 240 de medici legiști în tot sistemul public de medicină legală. E nevoie însă și de tehnologie toxicologică, anatomo-patologică, imunologică, care să permită un diagnostic medico-legal performant și modern.
Motto-ul prof. Mina Minovici era: medicina conduce între auxiliarii Justiției
Justiția are nevoie de mai multe tipuri de experize pentru a-și constitui convingerile între care medicina legală este importantă. Așa era atunci, așa e și acum și asta ne creează nu numai responsabilități și obligații, dar trebuie să ne conducă activitatea pe care o desfășurăm", a declarat prof. dr. George Cristian Curcă, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
"Fiecare instituție de medicină legală are nevoile sau necesitățile lor în raport și cu populația, dar și cu asectele juridice sau problemele juridice pe care populația aceea le aduce în fața medicinei legale.
Cred că dublu față de câți suntem ar fi deja mai apropiat de nevoile pe care le are sistemul medico-legal. În momentul acesta este un medic legist la 70.000 de locuitori pentru serviciile județene de medicină legală.
Și un medic legist la 100.000 de locuitori pentru Institutele de Medicină Legală. Ceea ce este cam puțin în raport cu numărul de solicitări și cum complexitatea acestora, fiecare cauză ducând aproape obligatoriu la noi și noi reluări. Astfel încât, căile de atac pe care le au cetățenii sunt folosite de către aceștia, cum e de altfel și normal, iar aceste căi de atac aduc de la sine nevoile sistemului medico-legal ca să fie sporite", a mai spus Cristian Curcă, directorul INML.
"În fiecare an, ca o medie, sunt aproximativ 20 de locuri la Rezidențiat la nivel național, poate 22 - 23 în unii ani.
Bucureștiul, la INML, ca centru de formare, are 4 - 5 locuri în fiecare an", a mai spus directorul INML.
"Deci dacă nu ar ieși nimeni la pensie și nu ar pleca în sistem, în 10 ani abia am atinge necesarul optim. Dar între timp ies la pensie o parte dintre colegi și asta face să avem un dezechilibru pe termen lung", a completat Val Vâlcu.
"Întotdeauna a fost un dezechilibru, dar e schimbat acum. Pe vremea când am venit eu se numea medicina legală deficitară, în sensul că erau multe locuri și prea puțini medici dornici ca să ocupe aceste locuri. Acum e invers, sunt mai puține locuri decât medicii legiști care au început să intre în șomaj. Acum locurile sunt deficitare", a conchis prof. dr. George Cristian Curcă.
Despre acest subiect și despre privatizarea, o soluție pentru medicina legală -
Vezi mai multe în VIDEO:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
