Riscul de deces de COVID-19, crescut de orașul în care locuiești. De ce se întâmplă asta
Un studiu recent arată că un factor care crește riscul de mortalitate a pacienților cu COVID-19 este poluarea urbană.
Într-un studiu publicat în revista The Innovation, cercetătorii de la Universitatea Emory au descoperit că expunerea pe termen lung la poluarea aerului urban ar fi putut face COVID-19 mai mortal. „Atât expunerea pe termen lung, cât și pe termen scurt la poluarea aerului a fost asociată cu un impact sistemic direct și indirect asupra corpului uman prin creșterea stresului oxidativ, a inflamației acute și a riscului de infecție respiratorie”, spune Donghai Liang de la Universitatea Emory, co-autor al lucrării împreună cu Liuhua Shi.
Cercetătorii au analizat principalii poluanți atmosferici urbani, inclusiv particule fine (PM2.5), dioxid de azot (NO2) și ozon (O3), în 3.122 în mai multe state din Statele Unite ale americii, din ianuarie până în iulie. Pentru a examina asocierea dintre poluanții din aerul înconjurător și severitatea rezultatelor COVID-19, aceștia au investigat două rezultate majore ale decesului, rata mortalității de caz (adică, numărul deceselor în rândul persoanelor care au fost diagnosticate cu COVID-19) și rata mortalității (adică, numărul deceselor COVID-19 în populație). Cei doi indicatori pot implica susceptibilitatea biologică la decese prin COVID-19 și pot oferi informații despre gravitatea deceselor prin COVID-19 la populația generală.
Dintre poluanții analizați, NO2 a avut cea mai puternică corelație cu creșterea susceptibilității la deces din cauza COVID-19. O creștere de 4,6 părți per miliard (ppb) a NO2 în aer a fost asociată cu creșteri de 11,3% și 16,2% a ratei de mortalitate și respectiv a mortalității COVID-19. Mai mult, Liang și colegii săi au descoperit că doar o reducere de 4,6 ppb a expunerii pe termen lung la NO2 ar fi împiedicat 14.672 de decese în rândul celor care au fost testați pozitiv pentru virus. Echipa a observat, de asemenea, o asociere semnificativă în marjă între expunerea la PM2.5 și rata mortalității la COVID, dar nu s-au găsit asociații notabile cu O3.
„Expunerea pe termen lung la poluarea aerului urban, în special la dioxidul de azot, ar putea spori susceptibilitatea populației la rezultatele severe ale decesului COVID-19”, spune Liang. „Este esențial să transmiteți acest mesaj practicienilor din domeniul sănătății publice și factorilor de decizie politică pentru ca aceștia să ia în considerare protejarea populațiilor vulnerabile care trăiau într-o poluare istorică ridicată cu NO2, inclusiv în zonele metropolitane din statul New York, New Jersey, California și Arizona.”
-
De ce te trezești în fiecare noapte ca să mergi la toaletă15.07.2026, 10:36
-
-
-
De ce ajung oamenii la suicid. Robert Petrache: Factorii apar împreună14.07.2026, 22:38
-
Ce cauzează, de fapt, constipația cronică14.07.2026, 21:13
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
