Şocul anafilactic, riscuri majore. Poate să apară și din cauza alimentelor

socul anafilactic - FOTO: Freepik@DCStudio
socul anafilactic - FOTO: Freepik@DCStudio

Șocul anafilactic poate să apară din cauza unor substanțe alergice. Poate pune în pericol viața.

Şocul anafilactic sau anafilaxia este o reacţie alergică severă, care poate pune viaţa în pericol. Poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanţă alergică. Pentru unele persoane cu alergii severe, atunci când sunt expuse la ceva la care sunt alergice, acestea pot experimenta o reacție care le poate pune viața în pericol.

Ca urmare, sistemul lor imunitar eliberează substanțe chimice care inundă organismul. Acest lucru poate duce la șoc anafilactic. Când corpul tău intră în șoc anafilactic, tensiunea arterială scade brusc și căile respiratorii se îngustează, blocând eventual respirația normală.

Șocul anafilactic, simptome

Dr. Ionuţ Titel Tapirdea, medic specialist ATI în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișiara explică ce se petrece în organism în timpul unui șoc anafilactic.

”Anafilaxia provoacă sistemul imun să elibereze un flux de substanţe chimice care provoacă edeme (umflarea ţesuturilor), erupţii cutanate şi scăderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de şoc – tensiunea arterială scade brusc, iar căile respiratorii se îngustează, blocând respiraţia. Semnele şi simptomele includ pulsul slab, rapid, erupţia cutanată, greaţă şi vărsăturile.

Principalele simptome şi manifestări întâlnite în evoluţia şocului anafilactic sunt reprezentate de:

- Reacţii la nivelul pielii, precum erupţii, paliditate, cianoza sau eritem

- Scăderea tensiunii arteriale, tahicardie

- Edem la nivelul tractului respirator superior şi al limbii, care pot determina asfixie şi deces

- Puls rapid cu intensitate diminuată

- Senzaţie de greaţă, vărsături sau diaree

- Senzaţie de ameţeală sau pierderea conştientei

Manifestări clinice mai puţin întâlnite la persoanele cu şoc anafilactic sunt reprezentate de senzaţia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburări de hemostază”, arată medicul.

Vezi și: Primul SEMN că ai DIABET. Mulți nici nu-și dau seama. Testul rapid care-ți arată dacă ai boala

Șocul anafilactic, cauze

”Printre factorii declanşatori frecvenţi se numără anumite alimente, medicamente (inclusiv substanţa de contrast din clinicile de imagistică medicală), veninul de insecte şi latexul. În majoritatea cazurilor, manifestările clinice ale şocului anafilactic se instalează în câteva minute, maxim o jumătate de oră, după contactul cu substanţa alergenă, însă există şi situaţii în care reacţia alergică severă se poate manifesta la câteva ore de la expunere”, mai arată dr. Ionuț Titel Tapirdea.

Șocul anafilactic, diagnostic

Pentru a confirma diagnosticul, se pot efectua următoarele:

- O analiză de sânge care măsoară o anumită enzimă (triptaza), ale cărei valori cresc în primele trei ore după anafilaxie

- Teste cutanate pentru susţinerea diagnosticului de alergie şi pentru a stabili factorul declanşator

Șocul anafilactic, prim-ajutor

În anumite situaţii, şocul anafilactic poate necesită resuscitare cardiopulmonara în momentul în care persoană este inconştientă şi nu prezintă puls şi respiraţie spontană. Primul ajutor în caz de şoc anafilactic în condiţii sumare cuprinde:

”Administrare de adrenalină pentru reducerea răspunsului alergic cu menţinerea auto injectorului în poziţie timp de 10 secunde după activare

Plasarea pacientului pe un plan dur în decubit dorsal (pe spate)

Asigurarea permeabilităţii cailor respiratorii superioare prin tripla manevra Şafar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioară a creştetului şi ridicarea regiunii occipitale urmată de subluxarea anterioară a mandibulei şi întredeschiderea gurii cu menţinerea acestei poziţii pentru a permite pasajul aerului către plămâni

Executarea de două ventilaţii artificiale (insuflaţii) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 de compresii toracice cu frecvenţa de 100-120/minut; se recomandă repetarea acestor manevre până la sosirea echipajului de ambulanţă sau reluarea ritmului cardiac şi respirator spontan.

După depăşirea episodului acut de reacţie alergică, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reacţie de hipersensibilitate majoră în viitor”, mai notează medicul.

Vezi și: Ora de iarnă 2022. Dormim mai mult, dar cu ce preț. Leca, despre persoanele cele mai afectate: Ține de noi să acceptăm că timpul se schimbă

Șocul anafilactic, prevenție

De cele mai multe ori, prevenţia reprezintă cea mai bună metodă de tratament a şocului anafilactic şi constă în:

- Evitarea factorilor declanşatori

- Purtarea în permanentă a unui autoinjector cu adrenalina sau a altui dispozitiv medical prevăzut cu adrenalina destinat pentru administrare imediată.

Vezi și: Psoriazisul, efect și asupra psihicului. Medic: Transformă această afecțiune într-o suferință greu de suportat, prin prisma stigmei cu care se confruntă pacienții

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0