Șocul anafilactic poate să apară din cauza unor substanțe alergice. Poate pune în pericol viața.
Şocul anafilactic sau anafilaxia este o reacţie alergică severă, care poate pune viaţa în pericol. Poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanţă alergică. Pentru unele persoane cu alergii severe, atunci când sunt expuse la ceva la care sunt alergice, acestea pot experimenta o reacție care le poate pune viața în pericol.
Ca urmare, sistemul lor imunitar eliberează substanțe chimice care inundă organismul. Acest lucru poate duce la șoc anafilactic. Când corpul tău intră în șoc anafilactic, tensiunea arterială scade brusc și căile respiratorii se îngustează, blocând eventual respirația normală.
Dr. Ionuţ Titel Tapirdea, medic specialist ATI în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișiara explică ce se petrece în organism în timpul unui șoc anafilactic.
”Anafilaxia provoacă sistemul imun să elibereze un flux de substanţe chimice care provoacă edeme (umflarea ţesuturilor), erupţii cutanate şi scăderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de şoc – tensiunea arterială scade brusc, iar căile respiratorii se îngustează, blocând respiraţia. Semnele şi simptomele includ pulsul slab, rapid, erupţia cutanată, greaţă şi vărsăturile.
Principalele simptome şi manifestări întâlnite în evoluţia şocului anafilactic sunt reprezentate de:
- Reacţii la nivelul pielii, precum erupţii, paliditate, cianoza sau eritem
- Scăderea tensiunii arteriale, tahicardie
- Edem la nivelul tractului respirator superior şi al limbii, care pot determina asfixie şi deces
- Puls rapid cu intensitate diminuată
- Senzaţie de greaţă, vărsături sau diaree
- Senzaţie de ameţeală sau pierderea conştientei
Manifestări clinice mai puţin întâlnite la persoanele cu şoc anafilactic sunt reprezentate de senzaţia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburări de hemostază”, arată medicul.
Vezi și: Primul SEMN că ai DIABET. Mulți nici nu-și dau seama. Testul rapid care-ți arată dacă ai boala
”Printre factorii declanşatori frecvenţi se numără anumite alimente, medicamente (inclusiv substanţa de contrast din clinicile de imagistică medicală), veninul de insecte şi latexul. În majoritatea cazurilor, manifestările clinice ale şocului anafilactic se instalează în câteva minute, maxim o jumătate de oră, după contactul cu substanţa alergenă, însă există şi situaţii în care reacţia alergică severă se poate manifesta la câteva ore de la expunere”, mai arată dr. Ionuț Titel Tapirdea.
Pentru a confirma diagnosticul, se pot efectua următoarele:
- O analiză de sânge care măsoară o anumită enzimă (triptaza), ale cărei valori cresc în primele trei ore după anafilaxie
- Teste cutanate pentru susţinerea diagnosticului de alergie şi pentru a stabili factorul declanşator
În anumite situaţii, şocul anafilactic poate necesită resuscitare cardiopulmonara în momentul în care persoană este inconştientă şi nu prezintă puls şi respiraţie spontană. Primul ajutor în caz de şoc anafilactic în condiţii sumare cuprinde:
”Administrare de adrenalină pentru reducerea răspunsului alergic cu menţinerea auto injectorului în poziţie timp de 10 secunde după activare
Plasarea pacientului pe un plan dur în decubit dorsal (pe spate)
Asigurarea permeabilităţii cailor respiratorii superioare prin tripla manevra Şafar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioară a creştetului şi ridicarea regiunii occipitale urmată de subluxarea anterioară a mandibulei şi întredeschiderea gurii cu menţinerea acestei poziţii pentru a permite pasajul aerului către plămâni
Executarea de două ventilaţii artificiale (insuflaţii) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 de compresii toracice cu frecvenţa de 100-120/minut; se recomandă repetarea acestor manevre până la sosirea echipajului de ambulanţă sau reluarea ritmului cardiac şi respirator spontan.
După depăşirea episodului acut de reacţie alergică, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reacţie de hipersensibilitate majoră în viitor”, mai notează medicul.
De cele mai multe ori, prevenţia reprezintă cea mai bună metodă de tratament a şocului anafilactic şi constă în:
- Evitarea factorilor declanşatori
- Purtarea în permanentă a unui autoinjector cu adrenalina sau a altui dispozitiv medical prevăzut cu adrenalina destinat pentru administrare imediată.
Un tratament revoluționar împotriva alergiei la alune va fi administrat, în premieră, în Europa, copiilor din Marea Britanie.
Rinita alergică, ce trebuie să știi despre ea și cum faci diferența între ea și viroza respiratorie.
Intoleranța la histamină - ce este, care sunt simptomele și care sunt alimentele care trebuie evitate.
Intoxicația cu deodorant poate fi mortală. Iată ce trebuie să faci dacă ai inhalat vaporii parfumului sau ai deodorantului.
Care e diferența dintre COVID-19 și alergii. Cum deosebești simptomele.
Umiditatea aerului și rolul pe care îl are în cazul răcelilor. Cum se poate îmbunătăți calitatea aerului cu ajutorul uleiurilor esențiale
Intoleranța la fructoză apare atunci când organismul nu poate absobi fructoza în mod corespunzător. Simptomele sunt digestive.
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care afectează chiar și copiii.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Alcoolul poate provoca o alergie ciudată la anumite alimente.
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Alergia la alcool poate avea reacții severe. Află ce trebuie să faci dacă ai o alergie la alcool.
Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
Ce poți să pățești dacă nu te speli câteva zile. Detaliul scârbos care te va pune pe gânduri.
Artista Adda se luptă cu o boală rară, cu care a fost diagnosticată în urmă cu un an: intoleranța la histamină.
