Stereotaxia este indicată în cazul tumorilor cerebrale pentru a evita organe vitale. Această terapie are o eficiență ridicată, iar gradul de iradiere al pacientului este redus. Dr. Cristina Iftode, medic primar radioterapie, coordonator stereotaxie, de la Centrul Oncologic SANADOR, a explicat la Digi 24 despre avantajele stereotaxiei.
”Noțiunea de stereotaxie este ca o tehnică mult mai precisă decât radioterapia convențională. Radioterapia la nivelul întregului encefal era considerat tratamentul standard. Din fericire, lucrurile s-au schimbat în bine și această tehnică nouă, stereotaxia și radio-chirurgia introdusă în practica clinică, în special în cazul pacienților cu o stare generală foarte bună, cu un număr limitat de metastaze, toate panelurile internaționale recomandă stereotaxia în locul radioterapiei la nivelul întregului encefal când avem de a face cu un număr de până la 4 metastaze. Este o recomandare puternică, la pacienții cu o stare generală bună și are avantajul unui tratament foarte țintit și cu o evitare a organelor din jur, permițând astfel o calitate a vieții pacientului mult mai bună
Dacă vorbim de metastaze de mari dimensiuni, de peste 4 centimetri sau cele care dau pacientului simptome de presiune asupra organelor din jur, se recomandă discutarea cazului în echipa multidisciplinară și prin considerarea unei intervenții neurochirurgicale. Recomandarea de terapie stereotaxică și nu iradiere totală, acolo unde se poate, la nivelul patului operator. Este această tendință de limitare a câmpurilor de radioterapie, după o selecționare riguroasă a cazurilor și evitarea a iradierii totale la nivel cerebral pentru că aceasta produce daune neurocognitive și o deteriorare a calității vieții pacientului
Dacă avem de a face cu leziuni ceva mai mari sau în proximitatea unor organe la risc care nu pot permite iradierea într-o singură ședință, de exemplu proximitatea cu căile optice, cu trunchiul cerebral, stereotaxia permite și fracționarea, diluarea ședințelor, adică nu o singură ședință. Putem realiza în 3 sau 4 ședințe”, a explicat medicul Cristina Iftode.
Vezi și: Hepatoprotectoarele, efecte asupra ficatului. Care este rolul lor
Diferența dintre Radiochirurgia și Radioterapia stereotaxică
Radiochirurgia stereotaxică (SRS- stereotactic radiosurgery) se referă la un tratament efectuat într-o singură ședință la nivelul unui volum tumoral țintă, cel mai frecvent localizat la nivel cerebral sau vertebral, în timp ce Radioterapia stereotactică (SRT- stereotactic radiation therapy, cu varianta sa SBRT stereotactic body radiation therapy în cazul localizărilor extracraniene) se referă la administrarea de ședințe multiple de RT (de obicei de la 3 până la 5 ședințe) la nivel cerebral, vertebral sau extracerebral, de exemplu: plămân, ficat, pancreas, prostată etc.
Atât radiochirurgia, cât și radioterapia stereotaxică nu necesită spitalizarea pacientului, ci se efectuează în regim ambulatoriu.
Ambele sunt tratamente bine tolerate și neinvazive, nefiind utilizată anestezia sau altă procedura dureroasa pentru pacient.
Numărul redus de ședințe de RT precum și durata limitată a unei aplicații de SRT (durata tratamentului efectiv este de mai puțin de 5 minute, întreaga procedură, incluzând poziționarea și controlul radiologic pre-RT, durează aproximativ 15 minute) și permit o bună colaborare cu pacientul, cât și un confort al acestuia în timpul tratamentului.
În cazul radioterapiei stereotaxice, este indispensabil suportul atât al diverselor metode imagistice (RMN, PET-CT cu contrast) în faza de planificare, la delinierea volumelor țintă tumorale și a organelor sănătoase din apropiere, cât și o imagistică integrată de înaltă rezoluție pentru verificarea poziției target-OAR înainte de fiecare ședintă de RT.
Un alt punct important al tratamentului stereotaxic este imobilizarea precisă și reproductibilă a pacientului în timpul simulării CT și deci al tratamentui RT prin folosirea de măști termoplastice, saltele vidate, etc.
"Caracteristica principală față de radioterapia obișnuită este că are această capacitate de a ținti mai bine volumul, tumora de iradiat, cu o grijă mai mare la ceea ce este pe lângă. E o tehnică de radioterapie obișnuită practic, sună pompos radiochirurgie, stereotaxie, acel bisturiu invizibil al razelor X. Este ne-invaziv, fără anestezie, fără deschiderea pacientului. Nu efectuăm nicio procedură dureroasă pentru pacient", a mai spus medicul.
Citește mai departe AICI
Ce sunt metastazele cerebrale
Metastazele cerebrale sunt celule canceroase care ajung în creier și provin dintr-o tumoră primară situată în alte organe din corp. Metastazele cerebrale încep printr-un cancer localizat în altă parte a corpului care se răspândește în creier prin fluxul sanguin.
”Metastazele cerebrale apar foarte frecvent pentru că avem de a face cu aproximativ 20-40% din pacienții cu boli oncologice care vor prezenta în decursul bolii metastaze la nivel cerebral”, a mai explicat medicul.
Vezi și: Cum să te ferești de pișcătura țânțarilor. Pași simpli de urmat
Simptomele tumorilor cerebrale
Pe măsură ce cresc, metastazele pun presiune pe țesutul cerebral și îi afectează funcțiile normale. Astfel, simptomele variază foarte mult în funcție de dimensiunea, localizarea, numărul și ritmul de creștere al formațiunii tumorale. Simptomele unei metastaze sunt legate de localizare la nivelul creierului și pot include dureri de cap, amorțeală fizică sau slăbiciune, dezorientare, dezechilibru și convulsii.
Problemele cognitive pot include dificultăți de memorie pe termen scurt, probleme de vorbire sau modificări ale personalității și comportamentului.
”Semnele nu sunt foarte specifice față de alte tumori. Nu putem diferenția un biom cerebral față de o metastază după semnele clinice. Semnele date de metastaze sunt semnele creșterii presiunii intracraniene, adică dureri de cap, vărsături fără vomă, amețeli, tulburări de echilibru, tulburări de vedere date de iritația suprafeței corticale prin crize de epilepsie, sau, pur și simplu date de localizare.
În funcție de localizare, pot fi multe semne și anume apariția unor deficite motorii, pareze, tulburări de sensibilitate, tulburări de vedere, tulburări de echilibru, tulburări psihice și alterarea stării de conștiință, somnolență și comă în stadiile avansate”, a explicat Dan Benția, medic primar neurochirurgie.
Citește mai departe AICI
