Taxa clawback, mărul discordiei între autorități și producătorii de medicamente

Steluța Indrei / 10 oct 2018 / 11:44

Creșterea bugetului pentru medicamente, măsură anunțată recent de autoritățile sanitare, este insuficientă, consideră Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR). Taxa clawback este cea care ar trebui modificată astfel încât medicamentele ieftine să nu dispară de pe piață, potrivit APMGR.

Introducerea calculului diferențiat al taxei clawback devine imperativă pentru menținerea pe piață a medicamentelor ieftine, se arată într-un comunicat al APMGR.

APMGR atrage atenția că ajustarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflația nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariția de pe piață a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate ȋn România.

APMGR face un apel către conducerea Ministerului Sănătății și cea a Ministerului Finanțelor de a promova ȋn cadrul Guvernului, ȋn regim de urgență, concomitent cu mărirea bugetului, soluția introducerii metodei de calcul diferențiat al taxei clawback ȋn funcție de prețul de referință generic, o soluție cu impact aproape nul asupra Bugetului de Stat.

Conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, ȋncasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, față de nivelul de 27.53% estimat de CNAS, ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal.

Nu vorbim despre o măsură injustă pentru producătorii de medicamente inovative scumpe, care ar trebui să plătească o taxă marginal mai ridicată, ci de ȋnlăturarea inechității existente ȋn prezent, prin care medicamentele ieftine sunt taxate mai mult decât cele scumpe”, a declarat Adrian Grecu, presedintele APMGR.

Ca urmare a faptului că taxa clawback nu se calculează la prețul de producator, ci la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. Ȋn acest moment, taxa clawback reprezintă 34% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparație cu cca. 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei. Acest fapt a fost observat și de Consiliul Concurenței, care susține introducerea calculului diferențiat al taxei clawback.

Aplicarea uniformă a taxei clawback a dus la crearea unor dezechilibre majore ȋn asigurarea accesului la tratament al pacienților prin dispariția a mii de medicamente esențiale cu preț redus. Conform unui sondaj IRES publicat recent, unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găsește medicamente prescrise pe rețetă atunci când intră în prima farmacie.

APMGR susține că alte 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piață ȋn perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani.

APMGR consideră că implementarea calculului diferențiat concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate - doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat - reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24