Un nou model de inteligență artificială (AI), numit FaceAge, poate estima vârsta biologică a unei persoane - adică starea organismului său și cum îmbătrânește acesta - doar pe baza unui selfie.
FaceAge calculează cât de bătrână pare o persoană în comparație cu vârsta sa cronologică (adică timpul scurs de la naștere). Creatorii săi susțin că acest instrument ar putea ajuta medicii să decidă cea mai potrivită strategie de tratament pentru boli precum cancerul.
Totuși, un expert a avertizat, într-o declarație pentru Live Science, că înainte ca FaceAge să fie folosit în acest mod, sunt necesare date suplimentare care să demonstreze că utilizarea sa chiar îmbunătățește rezultatele tratamentelor sau calitatea vieții pacienților.
"Când un medic tratează un pacient cu cancer, unul dintre primele lucruri pe care le face este să încerce să evalueze cât de bine se descurcă pacientul", a explicat Hugo Aerts, directorul Programului AI în Medicină de la Mass General Brigham, în cadrul unei conferințe de presă pe 7 mai.
"Aceasta este adesea o evaluare foarte subiectivă, dar poate influența multe decizii viitoare legate de tratament", inclusiv cât de agresiv ar trebui să fie planul de tratament. De exemplu, un pacient care arată mai tânăr și mai în formă pentru vârsta sa ar putea tolera mai bine un tratament intens și ar putea avea șanse mai mari de supraviețuire decât unul care arată mai în vârstă și mai fragil, chiar dacă amândoi au aceeași vârstă cronologică.
FaceAge ar putea transforma aceste estimări subiective ale medicilor într-o măsurătoare cantitativă, susțin autorii studiului publicat pe 8 mai în The Lancet Digital Health. Prin cuantificarea vârstei biologice, modelul ar putea oferi medicilor un punct de referință suplimentar în alegerea tratamentului potrivit.
Echipa lui Aerts a antrenat modelul pe peste 58.000 de fotografii ale unor persoane de peste 60 de ani, presupuse a avea o stare medie de sănătate pentru vârsta lor. Pe acest set de antrenament, modelul a fost instruit să estimeze vârsta cronologică, presupunând că vârsta biologică corespundea, deși cercetătorii au menționat că această ipoteză nu este valabilă în toate cazurile.
Ulterior, FaceAge a fost folosit pentru a estima vârsta a peste 6.000 de pacienți cu cancer. Rezultatele au arătat că, în medie, pacienții cu cancer arătau cu aproximativ cinci ani mai bătrâni decât vârsta lor cronologică.
Estimările FaceAge s-au corelat și cu supraviețuirea după tratament: cu cât o persoană arăta mai bătrână, indiferent de vârsta sa reală, cu atât șansele de supraviețuire erau mai mici. În schimb, vârsta cronologică nu a fost un predictor bun al supraviețuirii la pacienții oncologici, au concluzionat cercetătorii.
Limitări și provocări etice
Deocamdată, FaceAge nu este pregătit să fie folosit în spitale sau în cabinetele medicilor. Setul de date folosit pentru antrenarea modelului a fost extras de pe IMDb și Wikipedia - surse care nu reflectă neapărat populația generală și care nu țin cont de factori precum chirurgia estetică, diferențele de stil de viață sau imaginile modificate digital. Studiile viitoare vor avea nevoie de seturi de date mai mari și mai reprezentative pentru a înțelege cum influențează acești factori estimările FaceAge, au subliniat autorii.
De asemenea, cercetătorii continuă să îmbunătățească algoritmul cu date suplimentare și testează eficiența acestuia și pentru alte afecțiuni în afară de cancer. De exemplu, Dr. Ray Mak, coautor al studiului și oncolog radiolog la Mass General Brigham, a declarat că FaceAge ar putea ajuta în viitor medicii să personalizeze intensitatea tratamentelor oncologice, cum ar fi radioterapia și chimioterapia. În plus, un studiu clinic comparativ între FaceAge și măsurile tradiționale ale fragilității pacienților oncologici va începe în curând, a adăugat Mak.
Probleme legale și etice
Cercetătorii au subliniat că trebuie stabilite linii directoare etice privind modul în care pot fi folosite datele generate de FaceAge. De exemplu, ar trebui clarificat dacă furnizorii de asigurări de sănătate sau de viață ar putea avea acces la aceste estimări pentru a lua decizii legate de acoperirea asigurării.
"Este cu siguranță ceva care necesită atenție, pentru a ne asigura că aceste tehnologii sunt folosite doar în beneficiul pacientului", a spus Aerts.
Totodată, medicii ar trebui să analizeze cu atenție când și cum folosesc FaceAge în practica clinică, a avertizat Nicola White, cercetător în îngrijiri paliative la University College London, care nu a fost implicată în studiu.
"Când ai de-a face cu oameni, este foarte diferit față de a lucra cu statistici", a declarat White pentru Live Science. Ea a subliniat necesitatea unui studiu pe termen lung pentru a evalua dacă includerea FaceAge în deciziile de tratament chiar îmbunătățește calitatea vieții pacienților.
Cercetătorii au subliniat că acest instrument AI nu ar urma să înlocuiască judecata clinică.
"Nu este un substitut pentru judecata medicului", a spus Mak. Însă FaceAge ar putea deveni parte din trusa de instrumente a unui medic, "ca un alt semn vital suplimentar".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
