Universitățile de Medicină și Farmacie, cu ”gratii”. Adrian Wiener: Vătafii din UMF-uri au pus stăpânire pe ”bucăți din România”

universitatile de medicina si farmacie - FOTO: Freepik
universitatile de medicina si farmacie - FOTO: Freepik

Universitățile de Medicină și Farmacie din țară refuză să își transparentizeze activitatea. 

Universitățile de Medicină și Farmacie din țară funcționează după propriile legi. Adrian Wiener, parlamentar, susține că universitățile de medicină și farmacie au puse ”gratii”. Acesta, alături de parlamentarul Silvia Dinică au a inițiat o lege prin care au propus un mecanism de feedback de la medicii rezidenți privitor la calitatea pregătirii în rezidențiat.

Mai exact, este vorba despre o platformă online în care medicii rezidenți din toate centrele de pregătire să poată avea acces anonimizat pentru a evalua aspectele legate de calitatea actului didactic; o platformă gestionată de Ministerul Sănătății.

Cum se desfășura stagiul de pregătire la Medicină în anii 1990

Adrian Wiener a explicat cum se desfășura stagiul de pregătire în anii 1990 și cum erau afectați medicii rezidenți de opacitatea conducătorilor universităților de medicină și farmacie.

”Eram student. Prin anul 5 cred. Anii ’90. Făceam stagiul de cardiologie prin Spitalul Județean Timișoara; avid, afundat în micro-cosmosul studentului la medicină și al vârstei la care te dumirești.

Cardiologia era, ca și acum, la etajul 8. Urcam pe scări; scări ticsite de studenți și aparținători. Prima ușă a secției era intrarea în cabinetul profesorului – șefului de secție; nu mult după momentul descris ajungea ministru al sănătății.

Vezi și: Hepatita C, creștere alarmantă. Adrian Marinescu: Când ajungi să ai simptome, înseamnă că ai ajuns într-un stadiu avansat sau de infecție acută

Ceea ce era surprinzător erau gratiile și lacătul de la intrarea în cabinet. Împreună cu profesorul nu intrau decât câte un pacient sau aparținător iar când ușa se deschidea privirile curioase ale noastre și ale medicilor scormoneau cu atenție să prindă un crâmpei din minunea care se afla acolo: ecocardiograful de ultimă generație; la momentul acela.

Un aparat cu care se putea vedea inima în dinamică, se puteau măsura parametri de funcționare și se puteau identifica afecțiunile. Da, era sub cheie. O singură persoană îl folosea – discreționar, ca proprietate personală. Era o bucată de România sub cheia unui vătaf. Mai târziu am realizat că sub cheie nu era doar aparatul ci și știința de a-l folosi – cunoștințele care rămâneau de asemenea captive în spatele acelor gratii; cunoștințe la care râvneau o generație de cardiologi pentru a-și face mai bine meseria.

Mulți, foarte mulți dintre vătafii din UMF-uri au pus stăpânire pe ”bucăți din România”. Au pus gratii transmiterii de cunoștințe. Probabil pentru a-și menține statutul de semi-zeu sau poate monopolul pe piața medicală a investigațiilor. Varianta oficială era că aparatul era scump și s-ar fi stricat dacă era folosit de rutină”, a scris dr. Adrian Wiener, pe pagina sa de Facebook. 

Vezi și: Tulburările mintale, studiu în premieră. Un român conduce analiza în SUA

Legătura cu prezentul

”Dar probabil că erau multe variante oficiale ale justificării ”gratiilor”. De ce vă spun povestea gratiilor din UMF-uri? Pentru că recent am inițiat o lege alături de colega mea, Silvia Dinică. Ne-am propus un mecanism de feedback de la medicii rezidenți privitor la calitatea pregătirii în rezidențiat – o platformă online în care medicii rezidenți din toate centrele de pregătire să poată avea acces anonimizat pentru a evalua aspectele legate de calitatea actului didactic; o platformă gestionată de Ministerul Sănătății.

Mai mult poate decât pentru alte profesii, pentru profesia de medic perioada rezidențiatului este esențialmente una de instruire și acumulare. Are un curiculum îndelungat, multiple competențe și tehnici practice care trebuie dobândite prin contact direct și permanent cu asistentul universitar, îndrumătorul de rezidențiat și profesorul coordonator.

De asemenea, accesul complet la baza clinică, integrarea în toate aspectele activității medicale curente sunt esențiale. Medicul rezident trebuie format, îndrumat, instruit și evaluat constant și pentru asta secția clinică unde își desfășoară pregătirea trebuie să fie adecvată din toate punctele de vedere pentru activitatea didactică și medicală; din punct de vedere al dotării și al disponibilității cadrelor didactice sau a îndrumătorilor precum și ca integrare a activității medicilor rezidenți în toate aspectele medicale ale practicii curente. ȘI FĂRĂ GRATII. În prima cameră a parlamentului – la Senat- legea a fost respinsă. “Nu vrea dom’ profesor”. Continuăm lupta la Camera Deputaților”, a mai scris Adrian Wiener pe Facebook.

Vezi și: Câinii pot mirosi când suntem stresați

Studenții de la Medicină cer stagiu la țară. Pe vremea lui Ceaușescu era obligatoriu

O consultare publică realizată la începutul lunii octombrie de către Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România vine cu o solicitare de neimaginat înainte de 1989. Studenții din anii terminali și tinerii medici rezidenți cer reintroducerea stagiului de practică în localități din mediul rural.

Acest stagiu ”la țară” era obligatoriu înainte de Revoluție. Doar șefii de promoție, cercetătorii și cei care ajungeau cadre universitare aveau cum să evite cei trei ani de stagiu în rural.

După 1990, stagiul obligatoriu la terminarea facultății a fost redus la un an și s-a desfășurat în spitale, până la introducerea rezidențiatului. Cei admiși la rezidențiat în urma unui examen național primesc un post în spitalele din orașe, cei care nu iau  admiterea nu pot practica medicina și trebuie să mai aștepte un an pentru a da din nou examen. 

Vezi și: Depresia prenatală, necunoscută și ignorată în România. Cei CINCI oameni esențiali în viața mamei. Leca: Poate fi prevenită în DOUĂ feluri

Pragul de admitere în rezidențiat: 60 sau 65% din media primului clasat?

Consultarea publică a fost realizată de FASMR după ce autoritățile au propus norme mai stricte de admitere la rezidențiat, stabilind că punctajul pe care trebuie să îl îndeplinească un candidat trebuie să fie minimum 65% din punctajul primului clasat, față de 60%, pragul din anii anteriori. Scopul acestei reglementări, conform Ministerului Sănătății, este creșterea nivelelor de pregătire și calificare ale tinerilor medici și îmbunătățirii calității serviciilor de sănătate.

Chestionarul propus de FASMR a fost completat de către 1459 de respondenți, dintre care 1166 studenți și absolvenți, precum și 113 medici rezidenți și 180 de alți respondenți (medici specialiști, lucrători din domeniul sanitari).  Rezultatele provin din toate cele 14 centre universitare medicale din România, precum și din Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, din Chișinău.

Creșterea pragului de admitere a fost respinsă de majoritatea celor chestionați, care au venit cu alte propuneri pentru creșterea nivelelor de calificare și îmbunătățirea calității în medicină.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0