Vaccinarea a scăzut masiv în România în ultimul deceniu, iar problema cea ai mare nu se înregistrează la copii, ci la adulții din categoriile de risc, în mod special la bolnavii cronici...
Vaccinarea a scăzut masiv în România în ultmii 10 ani, mai ales la bolnavii cronici pentru care o banală gripă poate fi fatală. Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea unor programe de vaccinare gratuite pentru pacienții cu afecțiuni cronice ar trebui să constituie o prioritate și să fie inclusă în Strategia de Sănătate Publică, este una dintre concluziile Workshopului național pilot pe tema vaccinării, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și European Patient Forum.
Doar 17,8% dintre bolnavii cronici se vaccinează
„Dorim să deschidem astăzi discuția pe tema vaccinării pacienților cu afecțiuni cronice. În România, rata vaccinării la pacienții cronici este 17,8% în condițiile în care acest procent ar trebui să ajungă la 75%. Pentru România nu există date foarte concludente cu privire la vaccinarea pe grupuri țintă. Este important să avem date concrete, pe baza cărora să previzionăm nevoile existente. Pacienții cronici trebuie să aibă acces la vaccinurile de care au nevoie", a subliniat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
„Vaccinarea persoanelor de diferite vârste și variate grupuri populaționale a devenit o necesitate. Pacienții cronici prezintă un risc crescut pentru infecţiile care pot fi dobândite în contextul bolii de bază care poate induce imunosupresia. Programele de vaccinare sunt o componentă importantă a îngrijirilor de sănătate, la nivelul global. Aplicarea recomandărilor stabilite pe baza dovezilor ştiinţifice privind vaccinarea bolnavilor cronici, disponibilitatea preparatelor vaccinale adecvate, cât şi asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea acestor programe de protecţie trebuie să facă parte din strategia de sănătate", a declarat prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Comisiei de Epidemiologie a Ministerului Sănătății, prezentă la eveniment.
De ce nu fac vaccinurile
La nivel european, printre principalele probleme legate de vaccinarea adulților cu afecțiuni cronice, sunt ezitările acestora la vaccinare, lipsa unor informații specifice legate de vaccinarea în anumite condiții cronice, informații de calitate sunt greu de găsit online, potrivit unei cercetări realizate în 2018 de European Patient Forum.
Provocările cu care se confruntă România în prezent vizează două epidemii extrem de importante: epidemia de rujeolă şi cea de tuberculoză multidrog rezistentă şi extensivă. Vaccinarea antirujeolică a fost inclusă în Programul naţional de vaccinare, însă, începând cu anul 2015 acoperirea vaccinală a înregistrat o scădere succesivă sub ţinta OMS de 95% pe fondul căreia a apărut evident epidemia care a debutat în anul 2016 și nu s-a terminat nici acum, au arătat participanții.
Legea vaccinării, „uitată” la Camera Deputaților
„Ne apropiem cu paşi repezi de momentul preluării de către România Preşedinţiei Consiliului UE la 1 ianuarie 2019 şi una dintre temele prioritare aleasă de România pe tema sănătăţii este imunizarea. Ţara noastră poartă pe umeri o mare responsabilitate vizavi de finalizarea negocierilor pe această temă care de altfel s-a aflat şi pe agenda altor state care au deţinut preşedinţie în ultimii patru ani şi care nu aveau probleme atât de mari pe zona maladiilor infecţioase. Ce trebuie să facem ? Avem nevoie în primul rând de o legislaţie transparentă pe domeniul vaccinării, Legea vaccinării ca să mă exprim mai puţin academici zace în Camera Deputaţilor de un an deşi a trecut de Senat într-o formă practic de necombătut. Avem nevoie de finanţare adecvată dar şi de asigurarea aprovizionării funcţionale cu vaccinuri la tot nivelul ţării. Succesul unui astfel de demers nu poate fi asigurat decât prin colaborarea tuturor de la părinţi, medici de familie, asistente medicale, medici de medicină şcolară, asociaţii de pacienţi, autorităţile cu responsabilitate la nivel de domeniu al sănătăţii", a explicat conf.dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
În 2018, European Patient Forum a lansat proiectul pilot de informare în privința vaccinării cu titlul „Încrederea în vaccinare pentru pacienți, familii și comunități".
Obiectivul acestui proiect este să construiască încredere și să crească rata vaccinării printre pacienții cu afecțiuni cronice.
Ce trebuie să știi dacă îți cumperi vaccinul antigripal. Cum trebuie, de fapt, administrat.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Vaccinul pneumococic polizaharidic cu 23 de valenţe a fost inclus pe lista medicamentelor gratuite.
Statele Unite restricţionează utilizarea vaccinului Valneva împotrivia chikungunya.
Acesta este efectul pe care vaccinul anti-COVID îl are asupra organismului. Efectele se vor resimți pe termen lung.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
Nigeria devine prima țară care introduce un nou vaccin împotriva meningitei, potrivit OMS.
EMA aprobă două noi vaccinuri împotriva febrei catarale ovine, numită şi boala limbii albastre.
Autoritățile au decis să elimine booster-ul COVID din schema de vaccinare. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei mișcări care i-a revoltat pe medici.
Vaccinarea în farmacii are un beneficiu semnificativ pentru populație.
Fundaţia Gates se angajează să doneze 1,6 miliarde de dolari alianţei Gavi pentru vaccinuri.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Ce este, de fapt, polivaccinarea. Cum se face și care sunt avantajele.
Acest tratament poate vindeca o boală gravă care afectează zeci de milioane de oameni.
Acest tratament protejează plămânii și previne infecțiile respiratorii.
