EXCLUSIV Virusul hepatitei C, povestea descoperirii care a revoluționat medicina și a fost răsplătită cu un premiu Nobel

Povestea descoperirii virusului hepatitei C care a condus la tratamente eficiente pentru boala ce până acum putea fi doar ameliorară, a fost relatată în cadrul emisiunii Academia de Sănătate, moderată de...
Prof. dr. Anca Trifan a vorbit la Academia de Sănătate, emisiune realizată de academicianul Irinel Popescu, despre istoria unei descoperiri care a schimbat „jocurile” în medicină, a dus de la „ameliorare în 50% din cazuri” la „vindecare în 99% din cazuri”, în aria hepatitei C.
Ea a expus, pe scurt, istoria acestei descoperiri, de la virusul hepatitic C, din 1989, până la descoperirea celor trei oameni de știință care în acest an au luat premiul Nobel.
„Contextul este reprezentat de tot secolul XX, pentru că nu ar fi fost posibil să se gândească nimeni la hepatită, ori poate la virușii care pot produce hepatite, dacă nu ar fi fost Primul Război Mondial, dacă nu ar fi fost războiul civil din Spania, dacă nu ar fi fost al Doilea Război Mondial, adică dacă n-ar fi fost nevoie de transfuzii de sânge și realizate spre sfârșitul perioadei menționate. S-au făcut foarte multe transfuzii de sânge și s-a observat foarte mulți după transfuzia de sânge făceau icter și o boală hepatică inflamatorie cronică, care ducea la ciroză, iar pentru cei mai puțin norocoși, chiar spre cancer hepato-celular.
A apărut Blumberg, care a descoperit antigenul HBS, și a participat, a ajutat la descoperirea vaccinului contra hepatitei B, un lucru fenomenal și Blumberg a crezut că a rezolvat problema icterului post-transfuzional și a hepatitei cronice post-transfuzionale. S-a observat însă că doar aproximativ 20% din cazuri dispăruseră, 80% din cazurile post-transfuzionale rămâneau. Și un cercetător tânăr, Harvey Alter, lucra cu o somitate, Baruch Blumberg, care a luat în 1976 premiul Nobel pentru antigenul HBS și pentru vaccin”, spune ea.
80% din cazuri, nerezolvate
Descoperirea a avut un impact foarte mare în practica de zi cu zi, mai arată medicul. Totuși, descoperirea lui nu a rezolvat problema. „Harvey Alter începe să se preocupe de cele 80% dintre cazuri care rămâneau și care făceau în continuare icter, hepatită, ciroză și la cei nenorocoși care făceau cancer hepato-celular, face diverse experimente, ia ser de la bolnavii care făceau icter, îl injectează la cimpanzei, acei cimpanzei dezvolt hepatită etc, deci reușește să identifice pe baze - și clinice, și epidemiologice - că un alt virus (pentru că boala avea comportament de boală virală), care nu e nici virus A, nici virus b, poate produce hepatită post-transfuzională. Multă vreme nu era vorba decât de hepatită non A, non B. Dar Alter, începe lupta pentru descoperirea virusului non A non B. Nu prea îi reușește. A avut nevoie de mare ajutor și ajutorul a fost dat de Michael Houghton, care a abordat problema altfel. Probabil că puțini erau pregătiți, prin anii '80, în proteomică, genomică în computere, iar el a abordat problema încercând să găsească secvențe de ADN care nu aparțineau cimpanzeilor infectați cu serul bolnavilor și să cloneze ceea ce ar produce boala. A făcut o clonă, de fapt, pentru virusul C, în 1989 - a reușit să o descrie”, mai explică medicul.
Al treila ajutor
Descoperirea, însă, nu a fost completă, pentru că acea „clonă” a virusului nu producea boala. „El a considerat că acela este virusul C, dar din păcate, cu clona respectivă nu reușea să demonstreze că poate produce singură boala. A încercat să injecteze la cimpanzei, dar nimic nu se întâmpla. A mai fost nevoie de încă o minte strălucită, ceva mai tânăr, Charles Rice și el completează clona realizată de Houghton cu încă o secvență care îi dădea viață virusului. Deci, în momentul în care a adăugat secvența respectivă, secvența injectată la cimpanzei reproducea boala”, a spus, ea, pe scurt, povestea descoperii care în acest an a fost răsplătită cu premiul Nobel.
Practic, cu această descoperire, despre care se spune că „a schimbat medicina”, hepatita C nu mai are secrete, astfel că s-a ajuns de la capacitatea de a ameliora aproximativ 40-50% dintre cazurile de hepatită C, la capacitatea de a vindeca 99% dintre cazuri.
Detalii despre virusul hepatitei C găsiți în materialul video atașat.
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Listele de așteptare, barieră în accesul la tratamente. Levente Vass: Nu ar trebui să se întâmple
Tratament pentru Alzheimer și Parkinson: Prof. Dr. Vlad Ciurea, la Academia de Sănătate
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Obezitatea, două componente: hipertrofică și hiperplazică. Prof. dr. Bogdan Timar: În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă
Examenul Doppler: testul care descoperă AVC ishemic. Dr. Corneliu Toader: Poate fi repetat anual la cei care au hipertensiune sau diabet
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.
Chisturile pancreatice, ce sunt și când devin canceroase. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Criterii de risc: durerea, icterul, markerii tumorali
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Cataracta NU este o urgență! Monica Pop: Oamenii din țara asta se grăbesc și nu știu de ce!
Legătura dintre medicină și religie. Părintele Luca, la Academia de Sănătate
Totul despre acnee. Dr. Alin Nicolescu, la Academia de Sănătate, joi, 31 iulie, ora 18:00
Totul despre cancerul de pancreas. Prof. dr. Cristian Gheorghe, la Academia de Sănătate
Obezitatea, factor de risc pentru cancerul de esofag. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Obiceiurile alimentare pot avea rol decisiv
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Învierea, sărbătoare a speranței. Părintele Luca: Pe ea ne bazăm. Nu am avea sens
Durata tratamentului ortodontic, factori esențiali. Dr. Ela Bănică: Abordarea este diferită
Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, la Academia de Sănătate
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Ce este astrocitomul, tumora agresivă foarte frecventă. Vlad Ciurea: Diagnosticul este mult mai simplu prin spectroscopie
Ce pățești dacă mănânci ciocolată. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Scade presiunea
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.