EXCLUSIV Dr Radu Ciudin: insuficiența cardiacă în stadiul avansat omoară mai repede decât cancerul

Dr Radu Ciudin, medic primar cardiolog și doctor în științe medicale, a fost invitatul emisiunii Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, transmisă luni de DC Medical, unde a vorbit...
Invitat în emisiunea Academia de Sănătate, dr. Radu Ciudin, Șef al uneia dintre Secțiile de Cardiologie la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C C Iliescu" din București și, totodată, coordonatorul laboratorului de Electrofiziologie și pacing de la Institut, a vorbit despre cât de mult au evoluat metodele de investigare și intervenție în afecțiunile cardiace.
Cardiologia este un domeniu al medicinei care a evoluat constant, iar în ultimii ani, progresele au fost uimitoare. Specialistul a menționat, în cadrul emisiunii, că sunt mai bine de 20 de ani de când a fost implantat primul defibrilator în România, la Spitalul de la Fundeni, referindu-se la acele cipuri implantate sub piele, care pot înregistra activitatea cardiacă non-stop.
„Au trecut prin multe etape tehnice de atunci. Practic, acum implantăm niște computere care știu să diagnosticheze și să ia decizia, conform programelor pe care noi le facem pentru fiecare pacient în parte, în funcție de tulburarea lui și să-i salveze viața; terapia de resincronizare, respectiv recoordonarea celor doi ventriculi în cazuri de insuficiență cardiacă severă, cu tulburări de conducere și care ajută la creșterea forței de contracție a mușchiului inimii și la remiterea, în parte cel puțin, a fenomenelor de insuficiență cardiacă”, a spus dr Radu Ciudin.
Intervenții spectaculoase
Pe de altă parte, a continuat specialistul, o altă serie de intervenții pe care le fac medicii ar fi părut, cu ani în urmă, de nerealizat. „Intervențiile de tip aplativ, în care noi reușim să identificăm circuitele vinovate de apariția tulburării de ritm și să le întrerupem. Ca un electrician, te duci, mai oprești un scurtcircuit, îl mai blochezi. Se întâmplă la foarte mulți dintre pacienții cu tahiaritmie supraventriculară, sindromul WPW, fibrilație atrială sau tulburări de ritm ventriculare, unele cu mai mult succes, altele cu mai puțin succes, în funcție și de boala primară, respectiv cea care ar determina tuburările de ritm, ca niște complicații ale bolii de bază, sau chiar pe cord structural normal, în care problema este pur electrică sau cu determinare genetică”, a spus el, făcând o comparație în glumă, dar care indică evoluția imensă a medicinei pe acest sector.
Cardiomiopatiile omoară mai repede decât cancerul
În cardiopatiile ischemice, a mai arătat el, există o serie de posibilități de intervenție. În cele nonischemice, situația se schimbă.
„Din păcate, numărul cardiomiopatiilor nonischemice este din ce în ce mai mare. În momentul în care ai o boală miocardică primară, lucrurile devin mult mai dificile. Și, din păcate, cu cât apare la o vârstă mai devreme, cu atât evoluția este mai rapidă.
Întotdeauna avem imaginea asta: cancerul este boala care omoară, care produce cea mai mare frică, dar în ziua de astăzi, populația afectată de boli cardiovasculare este cu cel puțin 400% mai mare decât populația afectată de cancer, iar formele de cardiomiopatie de care vorbesc, insuficiența cardiacă în stadiul avansat, omoară mai repede decât imensa majoritate a cancerelor, poate cu excepția cancerului pancreatic, care evoluează ceva mai repede decât cardiomiopatiile, la tineri”, a mai precizat Dr Radu Ciudin.
Explicații pe larg despre tulburările de ritm cardiac, în video:
Provocările psihiatriei moderne. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, la Academia de Sănătate
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Inteligența artificială în medicină. George Cristian Curcă, directorul INML, la Academia de Sănătate
Inteligența Artificială în medicină. George Curcă: Relația empatică, comunicarea, încrederea nu pot fi automatizate
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Dr. Levente Vass: Trebuie să recunoaștem. E timpul pentru sănătate!
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Epidemiologie, vaccinare, impactul COVID. Prof. dr. Emilian Popovici, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Ce este astrocitomul, tumora agresivă foarte frecventă. Vlad Ciurea: Diagnosticul este mult mai simplu prin spectroscopie
Ce trebuie să știi despre nodulii mamari. Dr. Cătălin Jianu: Stadiu avansat
Provocările din sistemul medical. Dr. Levente Vass, la Academia de Sănătate
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Biopsia lichidă, tehnica ce poate salva mii de vieți în lupta cu cancerul
Chirurgia bariatrică și în cancer. Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, la Academia de Sănătate
Cancerele digestive, diagnostic și tratament. Prof. dr. Adina Croitoru, la Academia de Sănătate
Ulciorul la ochi nu se tratează cu cremă! Monica Pop avertizează
Obezitatea, factor de risc pentru cancerul de esofag. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Obiceiurile alimentare pot avea rol decisiv
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Dr. Horațiu Roman ne-a spus totul despre endometrioză: simptome, cauze, tratament, la Academia de Sănătate
Rețeta anti-Alzheimer. Vlad Ciurea: Faceți ASTA toți cei care vreți să trăiți bine, fericiți și mult. Curăță tot corpul
Tratamentul care poate opri epilepsia. Vlad Ciurea: Este incredibil ce a apărut, e impresionant. Vezi fibrele nervoase din creier
Examenul Doppler: testul care descoperă AVC ishemic. Dr. Corneliu Toader: Poate fi repetat anual la cei care au hipertensiune sau diabet
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.
Eficiența vaccinului antigripal, oscilantă. Prof. dr. Emilian Popovici: Acoperire destul de modestă
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.