Fibrilația atrială constituie o anomalie a ritmului cardiac cauzată de o problemă la „sistemul“ electric al inimii, se arată pe medicinenet.com.
Fibrilația atrială (AFb) este o afecțiune a inimii cauzată de o problemă la „sistemul" electric al cordului. De regulă, energia inimii „curge" din camerele superioare (atrii) spre camerele inferioare (ventriculele) și provoacă contracția normală. În fibrilația atrială, curgerea electrică este haotică, iar asta face ca bătăile inimii să devină neregulate, potrivit medicinenet.com.
Amețeli, senzația de palpitații, dificultăți de respirație, dureri în piept, oboseala sau intoleranța la efort sunt câteva dintre simptomele Afb. Acesta este un factor de risc pentru accident vascular cerebral.
Dacă credeți că aveți fibrilație atrială și simțiți dureri în piept, dar experimentați și o senzație de slăbiciune, pulsul e mai mare de 100 bătăi pe minut sau dacă aveți semne sau simptome de accident vascular cerebral, sunați la 112 imediat.
Factorii de risc ce duc la AFb sunt: hipertensiune arterială, hipotensiunea arterială, boala coronariană, abuzul de alcool, obezitate, apnee în somn, tulburări tiroidiene.
Dacă aveți rude în familie cu fibrilație atrială, există șanse să o dezvoltați, în timp, și dumneavoastră. Însă acei factori pe care-i puteți controla sunt legați de menținerea unui stil de viață sănătos, o greutate potrivită, fără fumat și fără alcool.
Nu luați medicamente după ureche și fiți foarte atent dacă utilizați anumite medicamente prescrise. Acestea discutați-le cu medicul.
Un alt declanșator poate fi o intervenție chirurgicală de by-pass al arterei coronare. Și în acest caz adresați-vă medicului.
Fibrilația arterială se diagnostichează de către medic în urma unei electrocardiograme. Pentru confirmări se mai pot face teste suplimentare pentru a verifica mușchiul cardiac, valvele cardiace și pentru a examina cheagurile de sânge.
Aceste verificări include o ecocardiogramă (ultrasunete a inimii) sau un test de stres sau, eventual, chiar o cateterizare pentru a verifica dacă vasele de sânge sunt blocate. Această afecțiune poate apărea și dipărea singură sau poate dura tot restul vieții.
„Atunci când AFb vine și merge în câteva minute până la câteva ore, este considerat AFb paroxistic. Ritmul neregulat de la fibrilația atrială poate începe să dureze mai mult și mai mult sau să cauzeze agravarea simptomelor, moment în care trebuie să fie tratat și controlat", potrivit medicinenet.com.
Printre tratamentele avansate de sursa citată amintim cardioversia – care, în unele cazuri, poate corectată Afb cu un șoc electric la inimă.
Un alt tratament este cel medicamentos: de regulă, se prescrie o combinație de medicamente pentru prevenirea complicațiilor - diluanții de sânge sau medicamentele anti-coagulare contribuie la prevenirea riscului de accident vascular cerebral; medicamentele care controlează ritmul în care bate inima vă împiedică să bată prea repede.
Riscul de fibrilație arterială scade prin schimbarea obiceiurilor nesănătoase, prin sport regulat, renunțat la fumat, menținerea unei tensiuni arteriale sub control și mâncați alimente cu conținut scăzut de grăsimi și sare.
E bine să vă verificați regulat pulsul.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
