Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare au devenit preocupări majore de sănătate, afectând o proporție semnificativă din populație.
Alergiile alimentare reprezintă o reacție complexă a organismului la anumite alimente, fiind adesea confundate cu intoleranțele alimentare. Acestea pot varia de la manifestări ușoare la simptome severe, uneori chiar periculoase pentru viață.
Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar care apar la scurt timp după ce se consumă anumite alimente, cum ar fi laptele, ouăle și arahidele. Printre factorii declanșatori obișnuiți se numără problemele digestive, urticaria și umflarea căilor respiratorii.
Cel mai bun tratament este evitarea alimentelor declanșatoare, iar simptomele severe trebuie raportate la o cameră de urgență. Alergiile alimentare afectează 8% dintre copiii sub 5 ani și 4% dintre adulți, neexistând niciun tratament.
Unii copii scapă de alergii pe măsură ce cresc. Intoleranța alimentară este o afecțiune mai puțin gravă, care nu implică sistemul imunitar, dar poate fi confundată cu alergiile alimentare. Este esențial să eviți alimentele declanșatoare și să soliciți asistență medicală dacă simptomele persistă.
Alergiile alimentare pot varia de la disconfort ușor la reacții severe, care pun viața în pericol. Simptomele apar, de obicei, la câteva minute sau două ore după ce ai consumat alimentul respectiv.
Simptomele comune includ furnicături sau mâncărimi în gură, urticarie, umflarea buzelor, a feței, a limbii, a gâtului, respirație șuierătoare, congestie nazală, dureri de burtă, diaree, greață, vărsături și amețeli. Aceste reacții pot pune viața în pericol sau pot fi ușoare, în funcție de toleranța și răspunsul individului la aliment, potrivit ACAAI.
Foto: Freepik @antoninavlasova
Alergiile alimentare pot declanșa anafilaxie, o reacție alergică severă care provoacă simptome care pun viața în pericol, cum ar fi constricția căilor respiratorii, umflarea gâtului, șoc, puls rapid și amețeli. Tratamentul de urgență este crucial, deoarece anafilaxia netratată poate duce la comă sau chiar la deces.
Dacă prezenți simptome de alergie alimentară după ce ai mâncat, solicită imediat asistență medicală, de preferință în timpul reacției, pentru a diagnostica afecțiunea. Dacă prezenți simptome de anafilaxie, cum ar fi constricția căilor respiratorii, șoc, puls rapid sau amețeli, cere imediat tratament de urgență.
Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar identifică în mod eronat un anumit aliment sau o anumită substanță ca fiind dăunătoare, declanșând eliberarea unui anticorp numit imunoglobulină E (IgE).
Aceasta neutralizează alergenul, provocând simptome. Data viitoare când mănânci chiar și o cantitate mică din acel aliment, anticorpii IgE îl detectează și eliberează histamină și alte substanțe chimice în fluxul sanguin, provocând simptome de alergie. Factorii declanșatori obișnuiți includ crustaceele, alunele, nucile, peștele, ouăle de pui, laptele de vacă, grâul și soia.
Intoleranța alimentară, o reacție la o altă substanță, poate provoca simptome precum greață, vărsături, crampe și diaree. În funcție de tip, cantități mici de alimente cu probleme pot fi consumate fără a provoca o reacție, în timp ce o adevărată alergie alimentară poate declanșa o reacție alergică chiar și cu o cantitate infimă. Diagnosticarea intoleranței alimentare este o provocare, deoarece unele persoane sunt sensibile la substanța sau ingredientul folosit în prepararea alimentelor.
Pentru a evita reacțiile alergice, elimină anumite alimente din dieta ta și ține la îndemână medicamente de urgență, cum ar fi autoinjectoarele cu epinefrină. Solicită asistență medicală imediat după ce ai folosit un autoinjector cu epinefrină și poartă o legitimație de alertă medicală unde sunt trecute alergiile tale specifice. Medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce simptomele reacțiilor alergice.
În concluzie, înțelegerea diferenței dintre alergiile alimentare și intoleranțele alimentare și luarea măsurilor preventive adecvate poate fi esențială pentru menținerea sănătății și siguranței alimentare. Consultarea unui specialist și adoptarea unui plan de gestionare a alergiilor sunt pași critici în gestionarea acestei afecțiuni complexe.
Adda a pus lista completă a simptomelor pe care le-a avut din cauza Boreliozei și Bartonellei.
Cum să cureți bradul artificial și ce poți să pățești dacă nu faci lucrul acesta.
Adevărul despre ceai. Există un pericol despre care sigur nu știai. Cum îl poți evita.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
Află mai multe despre alergia la polen și cum îți dai seama dacă nivelul din atmosferă este unul ridicat.
Există numeroase soluții simple și eficiente care pot grăbi procesul de recuperare și ameliora disconfortul provocat de răceala comună.
Fitofotodermatita apare cel mai frecvent în sezonul cald. Care sunt simptomele și când este cazul să vă prezentați la medic.
Alergiile la frig pot fi o problemă majoră în timpul iernii. Simptomele pot fi accentuate și de vremea rece.
Ce este rinita alergică, ce o cauzează și care e diferența dintre rinită și viroză.
Alcoolul poate provoca o alergie ciudată la anumite alimente.
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Răzvan Dragomir, medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre ruptura de menisc.
De la produse nepotrivite, la emoții sau condiții meteo, printre factorii apariției pielii intolerante.
Ce poți să pățești dacă nu te speli câteva zile. Detaliul scârbos care te va pune pe gânduri.
Alergiile pot fi o sursă majoră de disconfort nocturn, afectând calitatea somnului și lăsându-te epuizat în timpul zilei.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Cum se poate scăpa de alergia la polenul de ambrozie.
