Batăi rapide ale inimii
Când ceva te sperie brusc, precum un zgomot puternic, declanșează hormonii de stres (adrenalină, noradrenalină, cortizol) care fac inima să bată mai repede și mai greu. Puteți simți că bate neuniform (palpitații ale inimii). De-a lungul timpului, dacă se întâmplă prea des, este mai probabil să aveți tensiune arterială crescută - hipertensiune, boli cardiace, artere întărite, colesterol ridicat, accident vascular cerebral și atac de cord.
Respirația rapidă
Împreună cu o inimă stresată, puteți începe să respirați mai repede când sunteți speriat sau anxios sau să simțiți că nu aveți suficient aer. Unii oameni respiră atât de repede, încât li se pare că se învârte lumea cu ei sau leșină. Poate fi grav dacă aveți deja probleme de respirație din cauza astmului, a vreunei boli pulmonare, precum bola pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau a altor afecțiuni.
Răspunsul „Luptă sau fugi"
Este un set de simptome pe care le ai atunci când reacționezi la ceva înfricoșător. Frica declanșează eliberarea anumitor hormoni care trimit semnale prin creier, măduva spinării și nervii. Sânge și combustibil (glucoză) inundă brațe și picioare pentru a se pregăti pentru a face față amenințării cu una din cele două opțiuni: luptă sau fugi. Pulsul și respirația se accelerează. De asemenea, ați putea fi transpirați și să tremurați.
Mușchii tensionați
Corpul e pregătit să se protejeze atunci când sunteți anxios. Dacă sunteți cu adevărat speriat, mușchii se tensionează brusc. De obicei, se relaxează odată ce stresul trece, dar dacă se întâmplă foarte des sau dacă vă simțiți îngrijorați tot timpul, mușchii umerilor și ai gâtului pot provoca dureri de cap, inclusiv migrene. Tehnicile de relaxare cum ar fi respirația profundă și yoga pot ajuta.
Glicemie ridicată
Hormonii de stres vă pot provoca o explozie a acestui combustibil imediat când sunteți speriat sau anxios. Este util dacă trebuie să fugi de pericol sau să lupți cu el. În mod normal, corpul adună și stochează zahărul suplimentar. Dar anxietatea ridicată sau constantă vă poate menține un nivel ridicat de zahăr în sânge prea mult timp. Acest lucru poate duce la diabet, precum și la boli de inimă, accident vascular cerebral și boli de rinichi.
Probleme de somn
Îngrijorarea vă poate ține treaz noaptea. „Am plătit factura de energie?" „Am uitat să dau mâncare câinelui?" Somnul prost poate crește și mai mult anxietatea, mai ales dacă trebuie să lucrați a doua zi. O listă de sarcini poate diminua anxietatea, împărțind problemele care trebuie rezolvate. Și obiceiurile bune de somn ar putea ajuta. Încercați să aveți somn regulat și ore fixe de trezire. Dormiți într-un dormitor întunecos și răcoros. De asemenea, seara înetiniți încet ritmul pentru a adrmi mai ușor, ne sfătuiesc exceprții de la WebMD.
Rezistență scăzută la germeni
Corpul ar putea să nu poată învinge infecțiile atat de bine când vă faceți griji. Chiar și gândul la ceva care v-a făcut supărat sau întristat poate reduce răspunsul sistemului imunitar - apărarea organismului împotriva germenilor - în doar 30 de minute. Anxietatea care se întinde pe parcursul zilelor, lunilor sau anilor poate avea un efect și mai mare asupra sistemului imunitar, făcând mai grea lupta împotriva gripei, herpesului, zona zoster și a altor viruși.
Stomac deranjat
Stresul și anxietatea vă pot face să simțiți ca aveți noduri în stomac. Unii oameni au greață și chiar vărsături. Dacă acest lucru se întâmplă tot timpul, puteți dezvolta probleme digestive cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS) sau răni în căptușelile stomacale, numite ulcere. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți dureri abdominale grave sau vărsături atunci când sunteți anxios.
Probleme intestinale
Anxietatea vă poate constipa. Doctorii nu sunt siguri de ce, dar ar putea fi vorba de faptul că anxietatea schimbă modul în care folosiți mușchii care controlează eliminare afecalelor. De asemenea, vă poate da diaree deoarece schimbă modul în care corpul absoarbe anumiți nutrienți. Inima poate fi deosebit de sensibilă la stres dacă aveți deja IBS sau altă problemă digestivă. Medicul dvs. vă poate ajuta să gestionați declanșatoarele de anxietate din viața dvs.
Îngrășarea
O parte a problemei este că anxietatea poate uneori să vă facă să măncați mai mult. De asemenea, vă poate determina să căutați alimente cu mai multă grăsime și zahăr, care au mai multe calorii. Și aceste alimente par să „funcționeze" în sensul că ele îmbunătățesc simptomele de anxietate, ceea ce vă face să le doriți și mai mult. De-a lungul timpului, prea multă anxietate poate strica răspunsul corpului dvs. la stres și vă va face vă îngrășați foarte mult.
Problemele sexuale ale bărbaților
La început, stresul poate declanșa sistemul dvs. de „luptă sau fugi", ceea ce duce la producerea hormonului testosteron. Asta vă poate face să vă simțiți mai zburdalnic. Dar un alt hormon de stres, cortizolul, poate avea efectul opus. Pe termen lung, îngrijorarea poate duce la scăderea testosteronului, la schimbarea sau la scăderea calității spermatozoizilor și la încetinirea sau oprirea răspunsului normal al organismului atunci când doriți să faceți sex.
Problemele sexuale ale femeilor
Îngrijorarea vă poate obosi și vă poate distrage atenția, deci sunteți mai puțin interesată de sex. Hormonul de stres cortizol poate, de asemenea, diminua dorința. Nivelurile ridicate de stres pot afecta ciclul dumneavoastră. Pot provoca cicluri menstruale neregulate sau inegale sau le pot face mai lungi sau mai dureroase. Pot agrava crampele, balonarea și modificările de dispoziție în săptămâna dinaintea ciclului, numită uneori sindrom premenstrual (PMS). Anxietatea poate, de asemenea, face mai greu să rămâneți însărcinată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
