EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
În era digitală în care trăim, fenomenul de a face și distribui fotografii s-a extins considerabil. De ce ne place să postăm fotografiile din vacanțe, de la masă sau din alte momente private. Există mai multe...
Oamenii fac poze pentru a-și evidenția realizările, experiențele și aventurile lor. Fotografiile devin o modalitate de a demonstra celor din jur că au fost într-un anumit loc, au întâlnit anumite persoane sau au făcut anumite lucruri.
Fotografiile sunt adesea folosite pentru a captura momente speciale și pentru a păstra amintiri vii. Oamenii doresc să înregistreze momente importante din viața lor pentru a le putea accesa și rememora mai târziu.
De ce ne facem atât de multe fotografii
Conf. univ. dr. Simona Trifu, psihiatru la Spitalul Obregia București, a discutat cu jurnalistul Val Vâlcu, în cadrul emisiunii Interviurile DC MEDICAL și DC News despre ce boală ascunde, de fapt, acest gest prin care dorim să imortalizăm tot ceea ce ne înconjoară.
"E la modă selfie-ul. Observ pe stradă, în parcuri, lângă monumente că nu e fotografiat obiectivul cât personajul care ține telefonul mobil în mână. Putem vorbi de narcisism?", a spus jurnalistul Val Vâlcu, moderatorul emisiunii Interviurile DC MEDICAL și DC News.
"Narcisismul este doar un punct de plecare. M-am gândit și am vrut să conceptualizez de ce oamenii au nevoie să facă asta și, în primul gând, este o nevoie de a-și dubla viața, ca o nevoie de siguranță. Ceea ce mă îngrijorează ca specialist sau mă întristează este faptul că mi se pare o problematică legătura dintre narcisism și curgerea timpului.
Cel în cauză nu mai poate să se bucure de momentul în sine, de trăirea momentului. Trăiesc 70% și 30% trăiesc imortalizând momentul cu reala convingere că eu voi mai revedea cândva, voi retrăi stările respective. Se adună atât de multe încât puțini oameni reușesc să retrăiască acele stări", a explicat conf. univ. dr. Simona Trifu, psihiatru la Spitalul Obregia București, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Vezi și: Cum să scapi de balonare şi gaze intestinale în 60 de secunde
Japonezii, diferiți față de europeni
"Vedem în epoca aparatului foto turistul japonez. Erau grupuri de turiști în Europa care deveneau operatori de cameră: filmau, fotografiau. E o problemă legată de durata călătoriei și oamenii chiar revedeau fotografiile odată ajunși acasă", a spus Val Vâlcu.
"Au altă cultură și altă perspectivă și altă manieră de percepere a curgerii timpului. În Japonia lumea e percepută altfel. Se opresc din drum, își lasă viața personală să te ajute pe tine. Dacă te oprești pe stradă turist fiind și nu te descurci, rămâne lângă tine, te ajută, te conduce până la locuință. Totul este posibil fiindcă acolo, viața are o altă curgere a timpului.
Percepția timpului este ușor diferită. Nu are acest vârtej occidental care pe noi, românii, ne-a cuprins. Chiar și aceste poze le facem, le postăm și nu mai avem timp să ne bucurăm de ce am făcut", a mai spus conf. univ. dr. Simona Trifu.
Vezi și: Testul de un minut care îți arată dacă ai probleme cu inima. Evenimentele majore care duc la infarct
De ce postăm fotografii din călătorii sau chiar cu mâncare

Fotografii - FOTO: Freepik
"Oamenii vor să dovedească că au fost acolo. E o chestiune costisitoare să ajungi în Maldive, la Statuia Libertății. E un fel de etalare a realizării. Chiar și când ne pozăm papanașii", a mai spus Val Vâlcu.
În unele cazuri, oamenii fac poze pentru a se conforma presiunilor sociale sau pentru a urma tendințele culturale. Fotografiile devin o modalitate de a-și arăta apartenența la anumite grupuri sociale sau de a demonstra statutul lor.
“A dovedi că ai fost în Maldive, că ai fost la conferință în Japonia, fiecare vrea să își evidențieze realizările. La început era firesc și numai anumiți oameni făceau asta. Acum, fiecare dorește să fie interesant în felul lui", a mai explicat conf. univ. dr. Simona Trifu.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
-
-
Cum să scapi de gazele provocate de fasole25.02.2026, 19:56
-
Fructul care e mai sănătos atunci când e congelat25.02.2026, 19:30
-
Gena "Dictator" care forțează cancerul să invadeze întreg corpul25.02.2026, 18:14
EXCLUSIV Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
EXCLUSIV Psihologia copilului și kinetoterapia se întâlnesc la DrPsy! Camelia Ștefan, interviu
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
EXCLUSIV Sarcina și urgențele obstetricale, ce trebuie să știe viitoarele mame. Dr. Ingrid Gheorghe (SANADOR): Impact major
EXCLUSIV Conf. univ. dr. Lucia Stănculeanu explică de ce tratamentul cancerului trebuie personalizat pentru fiecare pacient
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
EXCLUSIV Semnul banal dat de cârcei. Nu-i mai ignora! Atenție la picioarele reci, furnicături, durere când mergi
Oxigenul: leac sau pericol? Cum devine, paradoxal, armă împotriva bolilor grave
EXCLUSIV Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Neurofeedback, soluția modernă pentru echilibru mental și performanță, la Dr. PSY
EXCLUSIV Cum să scapi de monturi. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje
EXCLUSIV Dr. Oana Dolofan spune cu ce afecțiuni severe se confundă durerea de stomac
EXCLUSIV Dependența explicată de dr. Adrian Atasiei: criterii, diferența dintre consum ocazional și comportament compulsive
EXCLUSIV Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
EXCLUSIV Campania RESPIR 2025: GINA, standardul de aur pentru pacienții cu astm sever
EXCLUSIV Medicina cu patru P-uri, aplicată în oncologie. Dr. Eduard Dănăilă (SANADOR): Personalizată, predictivă, preventivă și participativă
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
