Bolile răspândite prin aer, redefinite. OMS, noi reglementări după pandemia de COVID

Bolile răspândite prin aer vor fi redefinite. OMS a lansat un document tehnic care clarifică ce înseamnă transmiterea "prin aer", deschizând calea pentru o mai bună înțelegere și prevenire a acestui tip de...
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și aproximativ 500 de experți au ajuns la un acord istoric asupra definiției transmiterii bolilor prin aer, marcând un punct de cotitură în lupta împotriva pandemiilor viitoare. Această înțelegere vine după confuzia din primele etape ale pandemiei COVID-19, când unele informații contradictorii au fost asociate cu pierderea de vieți.
Organizația Mondială a Sănătății și aproximativ 500 de experți au convenit pentru prima dată ce înseamnă ca o boală să se răspândească prin aer, într-o încercare de a evita confuzia din primele etape ale pandemiei de COVID-19, confuzie despre care unii oameni de știință au spus că a costat vieți, transmite Reuters.
Ce boli sunt transmise prin aer
Agenția de sănătate a ONU, cu sediul în Geneva, a lansat un document tehnic pe acest subiect joi. A declarat că acesta este primul pas în direcția de a lucra la prevenirea mai bună a acestui tip de transmitere, atât pentru bolile existente precum rujeola, cât și pentru amenințările viitoare de pandemii.
Documentul concluzionează că descriptorul "prin aer" poate fi folosit pentru boli infecțioase în care principalul tip de transmitere implică ca agentul patogen să călătorească prin aer sau să fie suspendat în aer, în conformitate cu alte termeni precum bolile "transmise prin apă", care sunt înțelese în toate disciplinele și de public.
Aproape 500 de experți au contribuit la definiție, inclusiv fizicieni, profesioniști în domeniul sănătății publice și ingineri, mulți dintre aceștia fiind în dezacord puternic în trecut. Agențiile au cerut istoric niveluri ridicate de probă înainte de a declara bolile ca fiind transmise prin aer, ceea ce impunea măsuri de conținere foarte stricte; noua definiție spune că trebuie să se ia în considerare și riscul de expunere și severitatea bolii.
Disputele anterioare s-au concentrat, de asemenea, pe faptul dacă particulele infecțioase erau "picături" sau "aerosoli" în funcție de dimensiune, de la care noua definiție se îndepărtează.
Acuzații după pandemia de COVID-19
În primele zile ale COVID-ului în 2020, aproximativ 200 de oameni de știință specializați în aerosoli au reclamat public că OMS nu a reușit să avertizeze oamenii cu privire la riscul ca virusul să se răspândească prin aer. Aceasta a dus la o supraaccentuare a măsurilor precum spălarea pe mâini pentru a opri virusul, în loc să se concentreze pe ventilație, au spus aceștia.
Până în iulie 2020, agenția a declarat că există "dovezi care emerg" privind răspândirea prin aer, dar fostul său șef de știință, Soumya Swaminathan - care a inițiat procesul de definire - a spus ulterior că OMS ar fi trebuit să fie mai fermă "mult mai devreme".
Succesorul său, Jeremy Farrar, a declarat într-un interviu că noua definiție nu se referă doar la COVID, dar a adăugat că la începutul pandemiei a lipsit evidența disponibilă și experții, inclusiv OMS, au acționat "cu bună credință". La acea vreme, el era șeful organizației de caritate Wellcome Trust și a consiliat guvernul britanic cu privire la pandemie.
Farrar a spus că obținerea definiției acceptate între experți din toate disciplinele ar permite începerea discuțiilor despre probleme precum ventilația în multe medii diferite, de la spitale la școli. El a comparat aceasta cu realizarea că virusurile transmise prin sânge precum HIV sau hepatita B ar putea fi răspândite de medicii care nu poartă mănuși în timpul procedurilor.
"Când am început, studenții la medicină, asistentele medicale, medicii, niciunul dintre noi nu purtam mănuși pentru a lua sânge. Acum este de neînchipuit că nu ai purta mănuși.
Dar asta s-a întâmplat pentru că toată lumea a fost de acord cu ce era problema, au fost de acord cu terminologia... Schimbarea în practică a venit mai târziu", a spus el pentru Reuters.
-
-
-
Vaccinarea reduce riscul cardiac. Recomandările experților28.08.2025, 22:30
-
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool28.08.2025, 21:13
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Toxiinfecție alimentară în masă la Vârtop. Plan Roșu de intervenție
Zeci de copii au ajuns de urgență la spital cu simptome severe de toxiinfecție alimentară.
Alexandru Rogobete: Până la sfârşitul anului vom avea primul Centru de mari arşi din ţară, la Timişoara
Un spital nou, modern și de stat, se deschide în România în curând. Nu e doar pe hârtie!
Reacția Colegiului Medicilor în cazul Floreasca: Și noi suntem pacienții acestui sistem!
Amenzi de 60.000 de lei pentru Spitalul Floreasca. S-a găsit Candida auris!
Știrile zilei în Sănătate și Farma
7 august 2025, zi de doliu național pentru Ion Iliescu. Ce se face într-o astfel de zi
Ce mănâncă un pacient în România
Cardul european de sănătate va fi valabil 10 ani. Medici dați afară. Ce se întâmplă cu medicii de familie
Alexandru Rogobete anunță investiții de 1,35 miliarde de lei pentru sănătatea din România
Noi reguli pentru spitalele publice: transparență, performanță și feedback de la pacienți
Alexandru Rogobete: În doar 5 săptămâni, am plătit peste 700 de milioane de lei prin PNRR
Alexandru Rogobete anunță primul program-pilot de integrare a asigurărilor private în spitalele publice
Bărbat din Iași, mort din cauza rabiei, după ce a fost mușcat de câine
Transplant renal pentru doi copii, la Institutul Fundeni. Au primit rinichii de la un alt copil
Managerii de spitale, obligaţi să facă publice date despre activitatea medicală, economică şi administrativă
Suspiciune de antrax după consumul de carne. Alertă medicală în București
Alertă sanitară în Capitală! Două persoane prezintă simptome suspecte de antrax.