Un studiu amplu publicat în European Heart Journal ridică semne de întrebare asupra unor conservanți alimentari considerați până acum siguri.
Cercetătorii au identificat mai mulți aditivi frecvent întâlniți în produsele ultraprocesate care sunt asociați cu un risc mai mare de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
Tot mai multe cercetări atrag atenția asupra efectelor alimentelor ultraprocesate asupra sănătății, iar acum oamenii de știință avertizează că problema nu ține doar de zahăr, sare sau grăsimi.
Un nou studiu realizat pe peste 112.000 de persoane sugerează că anumiți conservanți alimentari, prezenți în mezeluri, băuturi răcoritoare, produse ambalate sau sosuri, ar putea contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Deși studiul nu demonstrează direct că acești aditivi provoacă hipertensiune, autorii spun că rezultatele sunt suficient de importante pentru ca autoritățile de reglementare, inclusiv FDA și EFSA, să reevalueze siguranța acestor substanțe, conform Medical News Today.
Conservanții sunt folosiți pentru a împiedica alterarea alimentelor și dezvoltarea bacteriilor. Practic, ei prelungesc durata de valabilitate a produselor și reduc pierderile din industria alimentară.
Unii conservanți apar în mod natural în alimente, precum vitamina C sau vitamina E. Problema apare însă atunci când acești compuși sunt adăugați industrial în cantități mari și consumați frecvent prin produse ultraprocesate.
Cercetarea actuală se bazează pe datele studiului francez NutriNet-Santé, unul dintre cele mai mari proiecte de nutriție din lume. Participanții și-au raportat alimentația timp de aproape 8 ani, iar cercetătorii au analizat legătura dintre consumul de conservanți și apariția hipertensiunii sau a bolilor cardiovasculare.
Oamenii de știință au identificat 58 de conservanți consumați frecvent de participanți, însă atenția s-a concentrat pe cei mai utilizați.
Printre conservanții asociați cu o incidență mai mare a hipertensiunii arteriale se numără:
Cercetătorii au observat că persoanele care consumau cantități mai mari de conservanți aveau și o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare și coronariene.
Interesant este că acidul ascorbic, cunoscut publicului drept vitamina C, a fost singurul conservant asociat semnificativ și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Totuși, autorii subliniază că acest efect ar putea depinde de forma în care este consumat - natural, din alimente integrale, sau adăugat în produsele procesate.
Mulți dintre conservanții analizați sunt extrem de răspândiți în alimentația modernă.
Nitriții și nitrații se găsesc frecvent în:
Sulfiții apar adesea în:
Sorbații și ascorbații sunt utilizați în:
Potrivit cercetătorilor, efectele observate nu pot fi explicate doar prin faptul că persoanele respective aveau o dietă generală mai nesănătoasă. Analiza a luat în calcul factori precum vârsta, greutatea, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, aportul de sare și calitatea generală a dietei.
Autorii studiului spun că rezultatele ridică întrebări importante despre modul în care sunt evaluate în prezent siguranța și efectele pe termen lung ale aditivilor alimentari.
„Acest studiu oferă perspective noi pentru reevaluarea siguranței acestor aditivi alimentari”, au concluzionat cercetătorii.
Totuși, fiind un studiu observațional, acesta nu poate demonstra că aditivii provoacă direct hipertensiune. Este posibil ca și alți factori să contribuie la această asociere.
Cu toate acestea, numărul mare de participanți și perioada lungă de urmărire fac ca rezultatele să fie considerate relevante pentru sănătatea publică.
Dr. Federica Amati, cercetătoare la Imperial College London și nutriționist autorizat, spune că eliminarea completă a conservanților este aproape imposibilă în alimentația modernă. Totuși, reducerea produselor ultraprocesate poate avea beneficii importante.
Specialista recomandă:
Ea atrage atenția și asupra importanței fibrelor alimentare, care susțin sănătatea intestinului și a inimii.
„Dacă doriți să începeți cu pași mici, concentrați-vă mai întâi pe reducerea unora dintre cele mai nocive alimente”, a explicat aceasta, referindu-se în special la carnea procesată și băuturile răcoritoare.
În ultimii ani, cercetările privind alimentele ultraprocesate s-au înmulțit semnificativ. Studiile au legat deja consumul frecvent de astfel de produse de obezitate, diabet de tip 2, cancer și boli cardiovasculare.
Noul studiu aduce în prim-plan o posibilă piesă lipsă din puzzle: conservanții alimentari în sine.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste efecte, concluzia cercetătorilor este clară: modul în care sunt folosiți și evaluați aditivii alimentari ar putea avea nevoie de o regândire serioasă.
