Care este cantitatea ideală de proteine. Complicațiile pe care le poți face din cauza excesului

Un studiu alarmant avertizează că prea multă proteină poate duce la boli de inimă. Medicii arată ce înseamnă, de fapt, excesul de proteine. Este mult mai puțin decât...
Dietele bogate în proteine sunt văzute ca fiind esențiale pentru sportivi, culturiști sau persoanele care încearcă doar să își îmbunătățească masa musculară și forța. Un nou studiu, însă, ne face să ne gândim la beneficiile pentru sănătate ale consumului excesiv de proteină. Oamenii de știință de la Școala de Medicină de la Universitatea din Pittsburgh dezvăluie că excesul de proteină în dietă este rău pentru inimă.
Care este cantitatea nocivă
Concluziile furnizează dovezi convingătoare că aceste diete particulare, inclusiv cele care depășesc 22% din aportul caloric zilnic din proteină, pot crește riscul de ateroscleroză, o afecțiune caracterizată prin îngroșarea și îngustarea arterelor din cauza acumulării de plăci. Cercetătorii au inițiat o investigație cuprinzătoare care combină studii umane cu studii pe animale și celulare.
Studiul dezvăluie un mecanism molecular complex prin care consumul ridicat de proteine duce la o activare crescută a celulelor imunitare implicate în formarea plăcilor aterosclerotice, crescând astfel riscul de boli de inimă.
"Studiul nostru arată că creșterea aportului de proteină în căutarea unei sănătăți metabolice mai bune nu este un panaceu. Ai putea să faci daune reale arterelor tale.
Speranța noastră este ca această cercetare să inițieze o conversație despre modalitățile de modificare a dietelor într-un mod precis care poate influența funcția corpului la un nivel molecular și să diminueze riscurile de boală", spune autorul senior și corespondent al studiului, dr. Babak Razani, profesor de cardiologie la Universitatea din Pittsburgh, potrivit Study Finds.
Leucina, aminoacidul din carne de vită, ouă și lapte, asociat cu ateroscleroza
Un aspect critic al acestui studiu este identificarea leucinei, un aminoacid găsit în mod predominant în alimentele de origine animală precum carne de vită, ouă și lapte, ca un factor cheie în promovarea căilor asociate cu ateroscleroza.
Această descoperire aruncă lumină asupra componentelor specifice ale dietelor bogate în proteine care pot contribui la riscul cardiovascular, deschizând căi pentru strategii nutriționale mai țintite sau "nutriție de precizie" pentru a reduce riscul de boală.
Contextul pentru această cercetare este popularitatea tot mai mare a dietelor bogate în proteine, determinată de credințele răspândite în beneficiile lor pentru sănătate, inclusiv menținerea mușchilor și pierderea în greutate.
Vezi și: Băutura care previne cancerul de colon. Reduce iritația și oprește dezvoltarea celulelor tumorale
Cu toate acestea, acest studiu contestă ideea că mai multă proteină este în mod inevitabil mai bună, sugerând că o dependență excesivă de proteină, în special din surse animale, poate avea consecințe nedorite asupra sănătății.
Pentru studiu, cercetătorii au efectuat o serie de experimente pentru a explora modul în care aminoacizii din proteine influențează procesele bolii la nivel molecular.
În special, s-au concentrat pe macrofage, celulele imunitare din vasele de sânge care joacă un rol crucial în dezvoltarea aterosclerozei. Cercetarea a demonstrat că un aport alimentar ridicat de proteine ar putea perturba funcția normală a acestor celule, ducând la acumularea de debris celular în pereții arteriali și exacerbând formarea plăcilor.
"Am arătat în studiile noastre mecanice că aminoacizii, care sunt într-adevăr elementele de bază ale proteinelor, pot declanșa boala printr-un mecanism specific de semnalizare și apoi pot schimba și metabolismul acestor celule. De exemplu, mici celule imunitare în vasculatură numite macrofage pot declanșa dezvoltarea aterosclerozei", observă dr. Bettina Mittendorfer, expert în metabolism la Universitatea din Missouri.
Vezi și: Vitamina care contribuie la apariția bolilor de inimă. Duce la îngustarea vaselor de sânge
Echilibrul, cheia spre sănătate
proteine - FOTO: Freepik@yuliafurman
Acest studiu nu numai că contribuie la înțelegerea factorilor dietetici care influențează sănătatea cardiovasculară, dar ridică și întrebări importante despre aportul optim de proteină pentru menținerea sănătății inimii fără a provoca efecte adverse. Cercetătorii subliniază o lacună critică în cunoștințele privind efectele consumului de proteine în intervalul dietetic recomandat și potențialul de optimizare a consumului de proteine pentru a profita de beneficiile sale în timp ce se minimizează riscurile.
Implicațiile acestor constatări sunt deosebit de relevante în cadrul clinic, unde dietele bogate în proteine sunt adesea prescrise pentru a susține recuperarea și conservarea masei musculare la pacienții grav bolnavi.
"Poate că creșterea în orb a încărcării de proteină este greșită. În schimb, este important să ne uităm la dieta ca întreg și să sugerăm mese echilibrate care să nu agraveze în mod inadvertent afecțiunile cardiovasculare, în special la persoanele cu risc de boli de inimă și tulburări vasculare", explică dr. Razani.
Pe măsură ce conversația despre ghidurile alimentare continuă să evolueze, acest studiu subliniază importanța de a lua în considerare impactul molecular al dietei asupra sănătății. Cu bolile cardiovasculare rămânând una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, cunoștințele din această cercetare ar putea informa viitoarele recomandări nutriționale, având ca scop o dietă echilibrată care să susțină sănătatea generală fără a compromite integritatea cardiovasculară.
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.