Acestea sunt schimbările devastatoare pe care COVID le produce în creier. Zilnic, medicii descoperă noi consecințe pe care le-a avut infecția cu SARS-COV2.
Vezi și: AI CHIEF, test de diagnostic pentru cancer. Are acuratețe de 96%
Un studiu recent realizat de Imperial College în cadrul cercetării umane de provocare COVID-19 a evidențiat schimbări cognitive subtile la indivizi sănătoși după o infecție cu SARS-CoV-2. Această nouă analiză arată că aceste schimbări pot persista timp de până la un an după infecție, subliniind necesitatea unor evaluări cognitive mai precise în studiile viitoare.
Studiul, publicat în eClinical Medicine, a identificat diferențe măsurabile în memorie și cogniție între 18 participanți tineri și sănătoși care au contractat COVID-19 și colegii lor neinfectați. În ciuda acestor diferențe, toate scorurile cognitive s-au menținut în limite normale, iar niciunul dintre participanți nu a raportat simptome persistente precum ceața cerebrală.
Profesorul Adam Hampshire, de la Departamentul de Științe ale Creierului de la Imperial College, a subliniat semnificația descoperirilor.
"Munca noastră subliniază în continuare cum infecțiile respiratorii pot impacta aspecte specifice ale funcției cerebrale", a subliniat prof. Adam Hampshire, potrivit SciTechDaily.
Designul studiului a implicat monitorizarea atentă a participanților în condiții controlate, permițând cercetătorilor să analizeze cu precizie performanța cognitivă.
"Știm că COVID-19 poate avea impact de lungă durată asupra memoriei noastre și capacității de a realiza sarcini cognitive comune. Cu toate acestea, multe dintre dovezile științifice pe care le avem provin din studii mari bazate pe autoevaluare și raportare", a mai explicat profesorul Hampshire.
Prin utilizarea unor teste cognitive sensibile și compararea performanței participanților cu valorile lor de bază pre-inoculare, studiul a putut să detecteze efecte cognitive subtile pe care participanții înșiși ar putea să nu le fi observat.
COVID 19 - FOTO: Freepik@Chairat
Cercetări anterioare au indicat că COVID-19 poate afecta funcția creierului, un studiu care a implicat peste 140.000 de participanți arătând deficit cognitiv persistent timp de un an sau mai mult după recuperare. Această ultimă cercetare se alătură corpului tot mai mare de dovezi că, chiar și cazurile ușoare de COVID-19 pot avea impacturi durabile asupra abilităților cognitive.
Studiul a analizat datele dintr-un grup mic de voluntari care au participat la prima provocare umană pentru COVID-19 din lume în 2021. Dintre 36 de participanți sănătoși, 18 au fost infectați și monitorizați într-un cadru clinic controlat. Pe parcursul studiului, participanții au efectuat diverse sarcini cognitive axate pe memorie, planificare, limbaj și rezolvare de probleme, folosind platforma Cognitron.
Analiza a relevat că cei care au contractat SARS-CoV-2 au avut scoruri cognitive statistic mai scăzute în comparație cu colegii lor neinfectați atât în perioada infecției, cât și în evaluările de urmărire, în special în sarcinile de memorie și funcție executivă.
Diferențele în scorurile cognitive au fost observate timp de până la un an după infecție, cu grupul neinfectat performând ușor mai bine în ansamblu. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează împotriva generalizării excesive a constatărilor din cauza dimensiunii mici a eșantionului și a limitărilor demografice.
Autorii sugerează că cercetările viitoare ar trebui să examineze legăturile biologice dintre infecțiile respiratorii și funcția cognitivă la pacienții COVID-19, comparând chiar aceste efecte cu alte boli respiratorii, cum ar fi virusul sincitial respirator (RSV) sau gripa.
Co-autorul profesorul Christopher Chiu, de la Departamentul de Boli Infecțioase de la Imperial College, a concluzionat că astfel pot fi înțelese mecanismele pe care le provoacă infecțiile.
"Aceste ultime descoperiri adaugă mai multe detalii fine la înțelegerea noastră despre COVID-19 și alte boli infecțioase respiratorii. Studiile de provocare pot oferi un instrument pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine cum infecțiile perturbă o gamă variată de funcții biologice.
Aici, arătând efecte biologice care sunt sub ceea ce ar putea fi considerate simptome sau boli, am fost capabili să identificăm cele mai mici schimbări în aceste căi.
Aceasta ar putea, în cele din urmă, să ne ajute să dezvoltăm noi tratamente pentru a reduce sau chiar bloca unele dintre aceste efecte, despre care știm că, în alte contexte, pot avea impact durabile asupra vieții oamenilor", a subliniat prof. Christopher Chiu.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
