Oamenii de știință sunt la un pas de a descoperi un medicament pentru combatera virusului Nipah, după ce au descoperit „o duzină” de substanțe medicamentoase ce ar putea sta la baza unui...
Oamenii de ştiinţă care încearcă să găsească o modalitate de combatere a infecţiei letale cu virusul Nipah au anunţat că au descoperit „o duzină” de substanţe medicamentoase ce ar putea fi dezvoltate pentru blocarea acestei ameninţări la adresa sănătăţii umane, relatează Reuters joi.
Studiul, aflat în prima etapă de screening molecular, ar putea conduce la dezvoltarea unui medicament care vizează direct Nipah, virus ce a provocat mai multe epidemii letale în Asia de Sud şi are potenţial de ameninţare pandemică, potrivit unor experţi.
În prezent nu există tratamente sau vaccinuri împotriva acestei afecţiuni virale.
„Acesta este un pericol foarte grav la adresa sănătăţii deoarece, până acum, de fiecare dată când (virusul) a lovit, ratele de deces au fost extrem de ridicate”, a declarat unul dintre semnatarii studiului, M.S. Madhusudhan, profesor asociat la Institutul Indian de Educaţie Ştiinţifică şi Cercetare.
În încercarea de a identifica un compus ce ar putea fi în cele din urmă dezvoltat într-un tratament, Madhusudhan şi colegii săi au realizat un screening al moleculelor potenţiale împotriva diferitelor tulpini ale virusului Nipah şi au descoperit în jur de 150 de posibilităţi. Madhusudhan a explicat într-un interviu telefonic faptul că dintre acestea „există aproximativ o duzină în care avem o încredere ceva mai mare” ca medicamente potenţiale.
„Problema ce trebuie acum abordată destul de repede este dacă una dintre aceste molecule... poate avea un efect inhibitor” asupra capacităţii virusului de a provoca infecţia, a precizat Madhusudhan, citează agerpres.ro.
Concluziile au fost publicate joi în jurnalul ştiinţific PLOS Neglected Tropical Diseases.
Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în cadrul unor focare din Malaezia şi Singapore, în 1998-1999. De atunci s-a răspândit pe mii de kilometri, probabil transportat de lilieci şi a provocat în ultimii ani epidemii în Bangladesh şi India, în urma cărora au murit 72% şi 86% dintre persoanele infectate, notează Reuters.
Virusul este transmis în principal de anumite tipuri de lilieci frugivori şi porci infectaţi, dar şi în mod direct, de la o persoană la alta, precum şi prin alimente contaminate și are potenţial epidemic grav.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
